RAPORT

 privind managementul

Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj

pe anul 2017

  PROGRAME ŞI PROIECTE 2018

 Manager

Ion Cepoi

 

 Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj este un aşezământ cultural de rang judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Gorj.

Rolul său ca instituţie publică de culturi este acela de conservare, cercetare, protejare, transmitere, promovare şi punere în valoare a culturii tradiţionale şi a patrimoniului cultural imaterial, precum şi de valorizare a creaţiei artistice contemporane a judeţului.

În anul 2017, în dezvoltarea performanţei culturale a CJCPCT Gorj, s-a urmărit:

– întărirea capacităţii instituţionale şi de administrare a programelor şi proiectelor organizate în regie proprie şi/sau în parteneriat cu instituţii şi organisme culturale din judeţ, ţară şi străinătate;

– elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare instituţionala care să includă şi strategia culturală pe termen mediu şi lung;

– definirea mai exactă a atribuţiilor de instituţie metodică pentru aşezămintele culturale din teritoriu;

– previzionarea cât mai corectă a evoluţiei financiare pentru perioada respectivă în corelaţie cu resursele financiare alocate de Consiliul Judeţean Gorj;

– amplificarea capacităţii de promovare a imaginii proprii a instituţiei şi creşterea vizibilităţii acesteia la nivel judeţean, regional, naţional şi internaţional prin programe şi proiecte adaptate acestui obiectiv;

– asigurarea, dezvoltarea, motivarea şi menţinerea resurselor umane în cadrul instituţiei în vederea realizării eficiente a obiectivelor acesteia şi a satisfacerii nevoilor angajaţilor.

PARTEA I

*

1. A. EVOLUŢIA INSTITUŢIEI ÎN RAPORT CU MEDIUL ÎN CARE ÎŞI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA
2. 1. Colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleiaşi comunităţi

Analiza primară a pieţei, realizată din perspectiva îmbunătățirii ofertei destinate consumului cultural de către CJCPCT, demonstrează că la nivelul județului există și alte instituţii cu profil relativ apropiat, care, pe segmentul cultură populară, se adresează aceluiași public potenţial: Ansamblul artistic profesionist ,,Doina Gorjului” (instituţie de spectacole) și Școala populară de artă (instituţie de învăţământ vocaţional și de spectacole). Există, de asemenea, ONG-uri care au ca obiect declarat de activitate cultura populară, după cum trebuie menţionat și că așezămintele din teritoriu, ca și o parte din instituţiile școlare de la nivelul județului, dezvoltă proiecte locale privitoare la valorizarea tradiţiilor comunitare.

Parţial, acelaşi lucru se manifestă şi în domeniul culturii scrise/ de elită/ de performantă în ceea ce priveşte activitatea unor Filiale ale uniunilor de creaţie – literatură, artă plastică, fotografie artistică – cu menţiunea că acestea cu excepţia activităților specifice (lansări de carte, vernisaje, expoziţii) nu au proiecte de mari dimensiuni gen festivaluri, tabere de creaţie, editare cataloage, reviste etc. 

Experienţa celor 50 ani de activitate în domeniu, profesionalismul specialiștilor angajaţi sau colaboratori, anvergura programelor și proiectelor din teritoriu derulate în ultimii ani – care și-au dovedit oportunitatea și valoarea atât pe segmentul cultură populară cât și pe acela al creaţiei artistice contemporane, calitatea legală de singură instituţie metodic a Consiliului Judeţean, existenţa singurei edituri de instituţie şi a singurei reviste de cultură ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, conferă și întărește instituției Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj rolul de principal promotor al activităţii culturale de gen la nivelul județului.

În perioada supusă evaluării, Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj a colaborat, fie în calitate de organizator principal, fie în aceea de partener de organizare/ coproducător, cu toate instituţiile, așezămintele și organizaţiile culturale care au avut ca adresabilitate direct comunitatea Gorjului, anume:

* așezăminte aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Gorj: Ansamblul Artistic Profesionist ,,Doina Gorjului” și Școala Populară  de artă Tg-Jiu;

Proiecte comune:

– în calitate de organizator principal, având ca partener Ansamblul ,,Doina Gorjului”: Festivalurile ,,Liviu Dafinescu”, Stăneşti (Pastorala Floriilor), Novaci (Urcatul oilor la munte), Festivalurile de la Tismana, Cărbuneşti (Gena Bârsan), Runcu (Maria Apostol), Baia de Fier (Coborâtul oilor de la munte), Ţânţăreni, Bolboşi, Transalpina, Bustuchin, Stoina, Polovragi, Ţicleni; Evocarea ,,Imn în Câmpia Pradeșului”; Festivalul internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”;

– în calitate de co-organizator, ca partener al Ansamblului ,,Doina Gorjului”: Festivalul internaţional de folclor, Festivalul cântecului popular românesc ,,Maria Lătărețu”;

– în calitate de organizator principal, având ca partener Școala Populară  de Artă: festivalurile de la Ciuperceni, Stănești, Rovinari, Turceni, Bustuchin, Dragotești, Cătunele, Godinești, Stejari, Negomir, Logreşti, Alaiul obiceiurilor de iarnă; Festivalul internaţional de umor ,,Ion Cănăvoiu”;  

– în calitate de co-organizator, ca partener al Școlii Populară e de Artă: Festivalul de folk și baladă ,,Poarta sărutului”;  

* instituţii culturale de sub autoritatea Consiliului Județean: Biblioteca Județeană ,,Christian Tell”, Muzeul Județean ,,Al. Ștefulescu”:

Proiecte comune:

– în calitate de organizator principal, având ca partener Biblioteca Județeană: Eminescu la Florești, Festivalul internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”, Festivalul internaţional de umor ,,Ion Cănăvoiu”; 

– în calitate de co-organizator, ca partener al Bibliotecii Județene: Atelierul Naţional de Poezie ,,Serile la Brădiceni”; editarea revistei ,,Serile la Brădiceni”;

– în calitate de organizator principal, având ca partener Muzeul Județean: Seminarul ,,Strategii și politici culturale în Gorj”;

   * instituţii aflate sub autoritatea Consiliului local Tg-Jiu: Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” şi Centrul ,,Constantin Brâncuşi”:

Proiecte comune:

– în calitate de co-organizator, ca partener al Teatrului: Festivalul judeţean de teatru pentru elevii de liceu ,,Constantin Stanciovici-Brănișteanu”;

– în calitate de co-organizator, ca partener al Centrului ,,C-tin Brâncuşi”: programul ,,Brâncuşi”;

 * așezăminte culturale aflate sub autoritatea Consiliilor locale: cele 8 case de cultură funcţionale și cele 61 Cămine culturale din judec;

Proiecte comune:

– în calitate de organizator principal, având ca partener așezămintele din teritoriu: 30 festivaluri locale, județene și interjudeţene de folclor, umor, teatru;

– în calitate de co-organizator, ca partener al așezămintelor din judec: 20 sărbători comunitare; anual, minim 8 expoziţii de artă populară locală; editarea a 7 reviste ocazionale locale;

* alte instituţii din municipiu: Palatul Copiilor Tg-Jiu, Liceul de arte ,,C-tin Brăiloiu” Tg-Jiu, Universitatea ,,C-tin Brâncuşi” Tg-Jiu:

Proiecte comune:

– în calitate de organizator principal, având ca partener Palatul Copiilor: Tabăra de artă religioasă pentru copii ,,Lumina din lumină”;

– în calitate de co-organizator, ca partener al Palatului Copiilor: Târgul meșterilor populari copii, Festivalul folcloric naţional ,,Pe fir de baladă”, Festivalul de dans sportiv ,,Măiastra”; Festivalul naţional de muzică uşoară şi folk ,,Coloana Infinitului”;

– în calitate de organizator principal, având ca partener Liceul de arte: Festivalul judeţean ,,Corala gorjean”;

– în calitate de organizator principal, având ca partener Universitatea ,,C-tin Brâncuşi”: Tabăra de cercetare etnofolclorică ,,C-tin Brăiloiu”, Festivalul Internaţional de Literatură ,,Tudor Arghezi”, cercetare şi elaborare studiu ,,Ritualul morţii şi al înmormântării în Gorjul de Nord”;

* alte instituţii din tară: Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul Naţional al Satului ,,Dimitrie Gusti”, Centre Judeţene de Conservare, biblioteci judeţene, muzee locale

Proiecte comune:

– în calitate de organizator principal, având ca partener Institutul Naţional al Patrimoniului: Tabăra de cercetare etnofolclorică ,,C-tin Brăiloiu”, Simpozionul Naţional ,,Satul românesc-sat european”;

– – în calitate de organizator principal, având ca partener Muzeul Naţional al Satului ,,Dimitrie Gusti”: Simpozionul Satul românesc/ Aniversare 50 ani de la înfiinţarea Muzeului Satului Arcani;

– în calitate de organizator principal, având ca partener CJCPCT Cluj: expoziţie de fotografie etnografică (Cluj, Tg-Jiu);

– în calitate de organizator principal: Bibliotecile Judeţene din Vâlcea şi Alba, Casa de Cultură ,,Traian Demetrescu” din Craiova, Muzeul de Artă din Curtea de Argeş: itinerare expoziţii de artă şi fotografie artistic ,,Acasă la Brâncuşi”; 

* fundații, asociații, Uniuni sau filiale ale uniunilor de creaţie: Uniunea Scriitorilor din România, Liga Cultural ,,Fiii Gorjului” București, Societatea Umoriștilor Gorjeni, filiala Tg-Jiu a Societăţii de Științe Filologice din România, filialele U.A.P. din Hunedoara, Botoşani şi Iaşi, Uniunea Artiştilor Plastici din România.

Proiecte comune:

– în calitate de organizator principal, având ca partener:

1. Liga culturală ,,Fiii Gorjului” – Festivalul Internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi’’; Festivalul Internațional de Umor ,,Ion Cănăvoiu”;
2. Societatea Umoriștilor Gorjeni – Festivalul Internaţional de umor ,,Ion Cănăvoiu”;
3. Filiala Gorj a Societăţii de Științe Filologice – editarea revistei ,,Portal Măiastra”, Colocviile revistei ,,Portal Măiastra”;
4. Uniunea Scriitorilor din România: Festivalul Internaţional de Literatură ,,Tudor Arghezi”;
5. Filialele U.A.P. din Hunedoara (expoziţii de artă plastică, fotografie şi caricatură), Argeş, Botoşani şi Iaşi (expoziţii de artă plastică şi fotografie).

Pentru menţinerea gradului actual de performanţă și, implicit, pentru creșterea vizibilităţii instituţiei, CJCPCT Gorj şi-a conservat şi extins parteneriatele cu Uniuni de creaţie, ONG-uri şi instituţii artistice din afară țării, anume: Uniunea Scriitorilor din Serbia, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Uniunea Scriitorilor din Bulgaria, Asociaţia Scriitorilor din Israel, Fundaţia cultural ,,Doina” din Rotterdam (Olanda), Societatea culturală ,,Apoziţia” din Munchen (Germania), Societăţile culturale ,,Arcașul” și ,,Eminescu” şi Centrul Cultural ,,Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți (Ucraina), Facultatea de Artă din Barcelona (Spania), Academia de teatru, muzica şi arte din Chişinău (Moldova), Asociaţia Artiştilor Plastici şi Uniunea Scriitorilor din Slovacia, Uniunea Scriitorilor din Macedonia, Uniunea Scriitorilor din Republica China, Asociaţia Meşterilor Populară i din Moldova, respectiv Bulgaria, Muzeele de artă din Plevna, Silistra, Ruse, Velikovo Trânovo şi Gabrovo (Bulgaria), Societatea Culturală ,,Balcania Contemporană” din Atena (Grecia), Liceul de artă a lemnului din Triavna şi Muzeul mondial al umorului din Gabrovo (Bulgaria), Asociaţia  ,,Sensorialisti” din Greccio (Lazio, Italia), Universitatea din Moscova (Rusia), Asociaţia evreilor de origine romană din Israel, Asociaţia românilor din Nicosia (Cipru), Deutsch Rumanische Horizonte e.V. Verein fur Kultur und Literatură din Wurzburg (Germania)  s.a.

Aceste organisme au participat la proiectele internaţionale ale Centrului: Festivalul internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”, Târgul meșterilor populari, Tabăra și Salonul internaţionale de arte vizuale ,,Gorjfest”, Cursuri internaţionale de dans popular gorjenesc, Salonul internaţional de caricatură etc., dar, în același timp, au fost promotoare ale unor evenimente care au inclus și așezământul cultural gorjean: târguri ale meșterilor populari (Moldova, Bulgaria) expoziţii de artă plastic, artă populară și fotografie (Germania, Bulgaria, Moldova, Ucraina/ Cernuţi, Cipru, Israel).

A.2. Analiza SWOT

Luând în consideraţie ca instituția are atribuţii în monitorizarea şi coordonarea aşezămintelor culturale din teritoriu, efectele pozitive sau negative ale activităţii acestora influenţează şi performanţele profesionale ale instituţiei judeţene.

La nivelul anului 2017, situaţia se prezint astfel:

* Puncte tari:

– organizarea activităţii pe programe și proiecte culturale;

– împărţirea atribuţiunilor de serviciu pe directori de proiect, funcţie de specializarea și capacitatea organizatoric a acestora;

– existenţa în organigramă a postului de Referent pentru relaţia cu teritoriul, ale cărui atribuţii principale sunt realizarea de proiecte pentru accesarea de fonduri pentru instituţie și consilierea așezămintelor din teritoriu în vederea obţinerii de fonduri pentru manifestări din alte surse decât bugetul local;

– asigurarea de către instituţie a fondurilor necesare pentru perfecţionarea profesională, la nivel local și central, a angajaţilor propri;

– existenţa unor specialiști și a unei baze materiale onorabile pentru stocarea electronică a datelor și valorilor culturale ale județului, precum și a pregătirii pentru tipar a materialelor informative;

– bună colaborare cu majoritatea Primăriilor şi Consiliilor locale din teritoriu;

– experienţa unor parteneriate public-private care completează eforturile financiare ale instituţiei (Obştea Cerbul Novaci, Obştea Peştişani);

– existenţa Bibliotecii de specialitate;

– realizarea Arhivei clasice şi electronice a instituţiei;

– o bună politică de promovare a manifestărilor organizate în regie proprie şi/ sau în parteneriat;

– imagine bună a instituţiei, reflectată în presă regională, naţională (reviste de cultură) şi internaţională (Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Slovacia, Macedonia, China, Rusia etc.);

– permanentizarea unui sistem de parteneriate bine structurat și funcţional la nivel local, regional şi naţional, precum şi la nivel internaţional – cu instituţii şi uniuni de creaţie din circa 40 de țări, care permite preluarea, în baza unor regulamente de organizare și/ sau protocoale de colaborare, a unor elemente de logistic sau a unei cote părți din cheltuielile unor manifestări de anvergură.

Astfel, în 2017, CJCPCT şi-a completat bugetul pe manifestări din alte surse decât subvenţii din partea Consiliului Judeţean, dup cum urmează: parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România – 10.000 lei; parteneriat cu Liga Culturală ,,Fiii Gorjului” Bucureşti – 2.000 lei; parteneriate cu instituţii şi aşezăminte culturale judeţene – circa 35.000 lei; Primăria Tg-Cărbuneși-10.000 lei).

* Puncte slabe:

– lipsa unui sediu propriu, instituţia ocupând în baza unui Protocol pe termen determinat circa 70 mp. din spațiile DJCCPCN Gorj, utilizarea lor fiind exclusiv administrativă;

– lipsa spațiilor necesare pentru înființarea unui Studiou metodic şi a unei Colecţii de artă populară;

– absenţa din organigramă a posturilor de cercetător pe domeniile etnografie și folclor;

– absenţa unui specialist în domeniul educaţiei permanente;

– absenţa de pe piaţa judeţeană a muncii a unor specialişti: etnologie, sociologie, coregrafie, muzicologie etc.;

– precaritatea bazei materiale (lipsă sedii și spaţii funcţionale, sedii învechite, neigienizate, dotate cu mobilier și aparatură cultural ieșit din uz) în circa 70% din așezămintele culturale din judec;

– slabă pregătire profesional a unui număr semnificativ de directori de cămine culturale și case de cultură, accentuat de refuzul autorităţilor locale de a trimite directorii la cursuri de perfecţionare profesională și de a încheia Contracte de management cu aceștia; de aici, lipsa unor criterii de performanţă în activitate și imposibilitatea evaluării conductorilor de așezăminte, singurele modalităţi formale care ar putea duce la o schimbare radicală a calităţii muncii acestora. Din aceleași cauze, în unele dintre localităţile Gorjului, actul cultural este conceput și derulat doar că produs de divertisment, nicidecum că un proces artistic și științific de durată, ce realizează în fapt identitatea istorică, morală și spirituală a unei comunităţi;

– dezinteresul manifestat de unele Consilii locale față de fenomenul cultural local; din situaţia statistic realizat de CJCPCT Gorj, la nivelul anului 2017, rezultă că:

* la Săcelu, baza material a Casei de cultură se află sub sechestru asigurator;

* un număr de 31 Consilii locale comunale (41 % din total judeţ) nu au angajaţi directori de cămin cultural: Arcani, Albeni, Aninoasa, Berlești, Bâlteni, Bolboși, Borăscu, Căpreni, Crasna, Cruşeţ, Dănești, Drăguțești, Fărcășești, Glogova, Godinești, Hurezani, Ioneşti, Lelești, Muşeteşti, Peştişani, Plopșoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Runcu, Săulești, Scoarţă, Schelă, Slivileşti, Turburea, Urdari, Vladimir; în localităţile menţionate o parte din atribuţii sunt preluate de bibliotecari, ceea ce reduce activitatea așezămintelor respective la câteva serbări școlare sau la activităţi de petrecere a timpului liber;

Nu întâmplător – exceptând localităţile Albeni, Bolboşi, Căpreni, Crasna, Godineşti, Peştişani, Runcu, Turburea – aceasta este şi zona gri a activităţii culturale din Gorj, zona neperformantă, în care casele de cultură se deschid doar pentru serbări şcolare sau ocazionale activităţi de petrecere a timpului liber;

– dezinteresul manifestat de așezămintele culturale fac de activitatea de educaţie permanent a adulţilor; în acest moment exist doar 5 Universităţi Populară e viabile: Săcelu, Turceni, Baia de Fier, Ţânţăreni, Motru;

– lipsa de continuatori ai activităţii meșterilor populari care mai practică încă meșteșugul;

– dezechilibrul existent încă în ceea ce privește ponderea evenimentelor culturale desfășurate în capitala de județ (65% din total) în comparaţie cu acelea desfășurate în teritoriu (35% din total evenimente), ceea ce înseamnă că în Gorj descentralizarea reală a ofertei culturale este încă în curs de desfășurare;

– salarizarea nemotivantă pentru proaspeţii absolvenţii de studii superioare de specialitate interesaţi eventual de domeniul culturii populare sau al celei scrise.

* Oportunităţi

Acestea sunt oferite de:

– substratul mitologic, folcloric al culturii gorjene, fapt care permite în continuare amplificarea activităţilor de conservare şi promovare ale elementelor de cultură populară;

– existența, încă, a unor zone ale culturii scrise puţin sau de loc exploatate la parametri de performantă, realitate care favorizează instituţia în a avea iniţiative culturale de gen; 

– schimbarea pozitivă de mentalitate a majorităţii primăriilor locale care văd în CJCPCT un partener cultural credibil, un promotor de evenimente avizat şi un partener major în conceperea şi derularea de proiecte benefice comunităţilor respective;

– creşterea gradului de încredere în Centru şi în specialiştii lui din partea conducerilor aşezămintelor culturale din teritoriu, argumentată de consultanţă permanentă pe care o solicita acestora;

– existenţa singurei edituri de stat şi a singurei reviste de cultură din judeţ ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, ceea ce permite coagularea quasi-majorităţii vieţii literare din Gorj.        

* Agresiuni

Provocate de:

– modificarea procesului de aculturaţie (transfer de norme și valori morale și culturale între mediul rural și cel urban);

– întârzierea apariţiei elementelor culturii de performanţă în mediul urban, în ciuda declarării a noi centre: Turceni, Tismana;

– dispariţia, prin nepracticare, a unor tradiţii, obiceiuri și meșteșuguri populare în mediul rural;

– creșterea ponderii producțiilor subculturale în ambele medii;

– amplificarea fenomenului de desocializare, de neapartenența la un grup informal sau la o comunitate cu norme şi valori morale, religioase, istorice şi artistice sanctificate în timp, de pierdere a identităţii comunitare;

– amplificarea unui fals fenomen de apartenenţa socială generat de reţelele de socializare promovate prin tehnologia modernă;

– perpetuarea lipsei de responsabilitate  sau a responsabilității reduse din partea deținătorilor de obiective de patrimoniu cultural local și național, care a dus/ duce la degradarea, deteriorarea, uneori dispariția acestora;

– ponderea din ce în ce mai mare a culturii de tip mass-media. Apărută după 1990, odată cu explozia presei scrise și vorbite, noul tip de cultură, bazat pe promovarea agresivă a produselor culturale comerciale, uniformizează percepția, coborând-o spre zonele facile ale culturii.

A.3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia

La creşterea vizibilităţii instituţiei a contribuit în primul rând oferta de programe, proiecte şi servicii pusă la dispoziţie  beneficiarilor în consens cu tendinţele cererii culturale de la nivelul comunităţilor judeţului.

Urmare, conform parteneriatelor existente, a comentariilor asupra activității apărute permanent în  presa de informaţie şi de specialitate din tară şi din afara ei, a solicitărilor de colaborare de la instituţii similare din România şi de peste hotare, se poate afirma că imaginea CJCPCT Gorj este aceea a unei instituţii generatoare de proiecte benefice comunităților locale, capabilă de performanță şi de mobilitate profesională.

Aceasta s-a realizat prin:

– colaborarea cu instituţiile şi aşezămintele culturale judeţene şi locale, cu instituții județene și naționale similare ori cu segmente de activitate comună;

– parteneriate încheiate cu organizaţii neguvernamentale şi uniuni/ filiale ale unor uniuni de creaţie locale şi naţionale;

– parteneriate încheiate cu instituţii şcolare din învăţământul preuniversitar şi cu Universitatea ,,C-tin Brâncuşi” Tg-Jiu;

– contribuţia la creşterea reţelei culturale a judeţului prin crearea de muzee şi colecţii locale;

– parteneriate cu instituţii culturale şi uniuni de creaţie din afară țării.;

– oferirea de servicii de specialitate către așezămintele din teritoriu: sprijin în întocmirea Agendei culturale, în conceperea şi desfăşurarea de proiecte (festivaluri, concursuri, târguri ale meşteşugarilor şi de produse tradiţionale, înfiinţarea de colecţii de artă, simpozioane, expoziţii de artă populară, arta plastică şi fotografie, editare de reviste şi cărţi), în realizarea Proiectelor de management, în întocmirea documentaţiei pentru accesarea de fonduri pentru construcţia, reabilitarea, modernizarea şi dotarea aşezămintelor din teritoriu.

În promovarea imaginii instituției s-au folosit ca mijloace: contact personal al managerului și specialiștilor cu instituțiile de presă culturală sau de informație, publicitate, relații publice.

Astfel, s-a apelat la:

– comunicate şi conferinţe de presă;

– informaţii şi imagini transmise pe Facebook şi pe alte reţele de socializare;

– site propriu;

– elaborare şi difuzare calendare cuprinzând principalele evenimente;

– publicarea şi difuzarea agendei în propriul organism de presă –  Revista Jiului de Sus;

– difuzarea locală, regionala, naţională şi internaţională a revistei de cultură ,,Portal Măiastra” (sub egida Uniunii Scriitorilor din România);

– promovare evenimente prin revistele de cultură (Luceafărul, Ramuri, Viaţa românească, România literară, Familia, Steaua etc.) şi pe diverse site-uri literare sau de informaţie şi promovare culturală;

– afişaje prin bannere la sediul propriu al instituţiei şi al instituţiilor colaboratoare;

– pliante, albume, invitaţii personalizate;

– difuzare calendar cultural lunar pe panoul exterior de afişaj electronic al instituţiei şi pe plasmă de interior;

– prezentare principale evenimente organizate de instituţie pe site-ul Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistic Tg-Jiu şi pe cel al Agenţiei Naţionale de Turism;

– difuzare materiale promoţionale la toate evenimentele naționale sau internaţionale organizate de Centru în Gorj sau la care acesta participă ca invitat în afară țării, inclusiv Târguri de Turism.    

Succint, în presă de informație și de specialitate locală, regională, naţională şi internaţională (Moldova, Serbia, Germania, Macedonia, Slovacia, Spania, Italia, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Grecia, Israel, China, Cipru etc.) au existat, pe parcursul întregii perioade, peste 400 apariții anuale, în care activitățile instituției au fost menționate și/ sau recenzate. O parte a acestora au fost utilizate în corpul publicaţiei Revista Jiului de Sus.

A.4. Măsuri luate pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari

În general, studierea beneficiarului produsului cultural, a dorințelor şi așteptărilor acestuia nu a reprezentat şi nu reprezintă încă o prioritate a majorităţii formelor instituţionale ale sistemului cultural judeţean.

Printre motivele acestei lipse de interes se află, pe de o parte, lipsa de expertiză în domeniu a managerilor, pe de alta, absenţa quasi-totala a sociologilor din statul de funcţii al instituţiilor şi al aşezămintelor culturale din Gorj.

În acest caz, CJCPCT Gorj face excepţie. Asumându-şi statutul de instituţie metodică pentru așezămintele din teritoriu şi de principal promotor de evenimente la nivelul judeţului, Centrul a fost preocupat în permanență de identificarea, anticiparea şi satisfacerea cerinţelor consumatorilor.

Metodele folosite au fost:

– contacte directe cu beneficiarii direcţi şi ocazionale, cu aceia indirecţi;

– finalizarea activității Taberei de cercetare etnofolcloric ,,C-tin Brăiloiu”, și la această ultimă ediție fiind întocmit, completat și evaluat Chestionarul privind cererea și oferta culturală din zonele radiografiate de echipele de cercetare;

– constituirea şi utilizarea reţelei de informatori culturali din zonele cercetate;

– realizarea de analize statistice privitoare la reţeaua, infrastructura, dotările, resursele umane, finanţarea şi oferta culturală a sistemului cultural local, modalitate care permite cunoaşterea şi satisfacerea cerinţelor realilor şi potenţialilor beneficiari ai actului cultural. 

A.5/ a.6. Grupurile țintă ale activității instituţiei/ Profilul beneficiarului actual

Proiectele culturale ale Centrului – datorită specificului și atribuțiilor profesionale ale instituției – au avut două categorii de beneficiari.

Prima categorie este alcătuit din:

1. a) beneficiari permanenţi, clasici: instituții publice de cultură, așezăminte culturale din județ (case de cultură, cămine culturale, centre culturale, universități populare), consilii locale, personalul de specialitate din cadrul așezămintelor, oameni de cultură, interpreți și creatori diverși, meșteri populari;
2. b) grupuri țintă, care se deosebesc de beneficiarul obişnuit prin: zona de domiciliu, vârstă, statut socio-economic, nivel de educaţie.

Pentru aceste grupuri țintă s-au conceput şi desfăşurat proiecte diferenţiate: festivaluri care conservă obiceiurile şi tradiţiile specifice fiecărei subzone folclorice a Gorjului; proiecte speciale pentru strămutaţi, rromi, copii, elevi de liceu, pensionari, scriitori, plasticieni, muzicieni s.a.m.d.

A doua categorie este alcătuit din beneficiari:

– pe termen scurt;

– pe termen lung.

Beneficiarii pe termen scurt sunt participanţii ocazionali la un eveniment sau altul. Cei pe termen lung se confundă cu aceia permanenţi, clasici, interesaţi de evoluţia şi performanţele unuia sau altuia dintre domeniile culturale. De aceea, una dintre misiunile fundamentale ale unei instituţii de cultură este aceea de formare permanentă a propriului public.

În ceea ce priveşte portretul robot al beneficiarului, acesta se prezintă astfel: un public fidel prin natura lucrurilor, de vârste și ocupații diferite, cu sau fără pregătire profesională la nivel instituționalizat, dar cu afinități și abilități de cercetare, creaţie şi/ sau interpretare artistică demonstrată în timp.

Pe termen mediu și lung, având în vedere și evoluția rapidă a societății românești – devenită parte a comunității europene, Centrul trebuie să atragă și să responsabilizeze creatorii de valori culturale (tradiţionale şi moderne) care pot promova la nivel de performanţă specificitatea artistică a judeţului în peisajul internaţional contemporan.

1. EVOLUŢIA PROFESIONALĂ A INSTITUȚIEI ȘI PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA ACESTEIA

B.1. Adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional şi la strategia culturală a autorităţii

Ca toate așezămintele de profil din țară, CJCPCT Gorj îşi asumă responsabilități profesionale derivate din strategia Ministerului Culturii (şi Identității Naţionale). Acestea se referă mai mult la legislaţia specifică promovată de Minister, care stabileşte norme şi criterii de organizare şi desfășurare a activității instituţionale, precum şi din analiza şi dezbaterea problemelor din sistem realizate prin Institutul Național al Patrimoniului/ Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale.

Cât priveşte adecvarea activităţii instituţiei la strategia culturală a autorității, situaţia trebuie discutată în alţi termeni. Există a Strategie de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj pentru perioada 2011-2020, aceasta însă nu are ca obiectiv bine definit direcţii de dezvoltare ale sistemului cultural judeţean (reţea, infrastructură, dotări, resurse umane, finanţare, oferta programe şi proiecte), ci stabileşte doar priorități în ceea ce priveşte dezvoltarea şi promovarea turismului în zonă.

Mai mult, la nivelul anului 2017, nu a existat o Strategie culturală pe termen scurt, mediu şi lung. Îndeobşte, se face în continuare confuzie între Strategie şi Agenda Cultural a Judeţului, care este doar o parte a acesteia.

Ca manager al CJCPCT Gorj, am înaintat Consiliului Judeţean, spre analiză şi dezbatere, o astfel de strategie în anul 2009 (deşi aprobată într-o ședință a Consiliului Judeţean, nu a fost pusă sistematic în lucru) şi o alta, în ianuarie 2017. Care, evident, să fie utilizată doar ca punct de plecare şi care să fie modificată sau completată în urma unei consultări cu toate instituţiile de profil, precum şi cu organisme ale societății civile. În momentul depunerii acestui Raport, nu avem știință că ar fi fost luată în calcul.

În această situaţie, activitatea profesional a CJCPCT Gorj s-a desfășurat în funcţie de:

– tradiţia instituţiei;

– proiectul de management aprobat de ordonatorul principal de credite;

– Regulamentul de organizare şi desfășurare ale activităților Centrului, aprobat de administraţia judeţean;

– experienţa profesională a unor așezăminte similare din țară;

– criteriile de performanță stabilite de Consiliul Judeţean Gorj;

– propria strategie, exemplificată prin programe şi proiecte considerate necesare în dezvoltarea instituţiei.      

B.2. Orientarea activităţii profesionale către beneficiari

În anul 2017, CJCPCT Gorj a funcţionat ca un serviciu cultural şi educaţional permanent, activitatea sa desfășurându-se în baza principiilor care guvernează sfera culturii şi artei:

– autonomie culturală;

– primordialitatea valorii;

– ocrotirea şi valorificarea patrimoniului cultural;

– şanse egale în cultură;

– identitatea culturii naţionale.

În acest sens, programele şi proiectele instituţionale, în integralitatea lor, au fost orientate către beneficiari, urmărindu-se satisfacerea nevoilor culturale ale diverselor grupuri comunitare interesate de evoluţia fenomenului ştiinţific şi artistic în Gorj. Validitatea acestei strategii va fi argumentată în subcapitolul următor.  

B.3. Analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse în 2017

Direcţiile de acţiune considerate de manager a fi necesare în 2017 au fost următoarele:

– întărirea capacității instituționale și de administrare a programelor şi proiectelor organizate în regie proprie şi/sau în parteneriat cu instituţii şi organisme culturale din judeţ, țară şi străinătate;

– elaborarea și implementarea strategiei de dezvoltare instituțional care să includă și strategia culturală pe termen mediu, cu o extensie pe termen lung;

– amplificarea dimensiunii de centru științific și metodologic, nu în dauna ci în completarea mai eficientă a celei de centru cultural;

– consolidarea sistemului relaţional reciproc avantajos cu administraţiile publice locale, așezăminte şi instituţii culturale din teritoriu şi din afara lui, organizaţii sindicale, organisme neguvernamentale naţionale şi internaţionale cu preocupări în domeniu, alte entități predispuse a susţine material proiecte culturale;     

– creşterea vizibilității instituţiei printr-o mai bună strategie media;

– promovarea adecvată la nivel regional, naţional și internaţional a imaginii sale și a imaginii Gorjului ca judeţ cu oportunități culturale şi turistice deosebite;

– micșorarea presiunii pe bugetul alocat CJCPCT de către Consiliul Județean Gorj, prin preluarea parțială/ totală, de către administrațiile publice locale care găzduiesc evenimentul cultural, a cheltuielilor pe manifestări organizate în teritoriu; în acest mod, pe termen mediu, instituției județene îi va rămâne misiunea de monitorizare şi coordonare a respectivelor manifestări, contribuția sa financiară trebuind să se reducă, treptat, doar la nivelul unor premii care s evidențieze excelența, anvergură deosebită, noutatea, experimentul cultural etc.;

– eficientizarea activității segmentului de editură;

– amplificarea anvergurii naționale și internaţionale a manifestărilor-eveniment şi promovarea mai agresivă la nivel naţional şi internaţional a imaginii şi proiectelor instituţiei;

– atragerea de noi surse de finanţare din sponsorizări şi prin oferta de servicii de publicitate şi realizare de parteneriate cu instituții și organisme diverse capabile a prelua o parte din prestările de servicii presupuse de derularea unor mari evenimente culturale organizate în regie proprie de CJCPCT Gorj;

– asigurarea, dezvoltarea, motivarea și menținerea resurselor umane în cadrul instituției în vederea realizării eficiente a obiectivelor acesteia și a satisfacerii nevoilor angajaților.

 În perioada supusă evaluării, activitatea CJCPCT Gorj s-a derulat în funcţie de 3 programe multianuale, anume:

1. Marketing şi management cultural – relaţia cu teritoriul;
2. Rădăcini – specializat în cultura populară;
3. Acasă la Brâncuşi – specializat în susţinere elemente cultură scrisă şi promovarea naţională şi internaţională a imaginii culturale a Gorjului.

Așa cum am mai menționat, la sediul instituției nu au putut fi organizate activități din lipsă spațiilor necesare. Excepție au făcut:

– organizare expoziţii, lansări de cărți şi reviste, microrecitaluri de poezie şi muzică;

– cercetare la biblioteca Centrului;

– desfășurarea întregii activități editoriale (culegere, tehnoredactare etc.);

– completare permanentă a Băncii de date culturale.

Proiectele instituției s-au realizat în Tg-Jiu și județ, în alte județe și în alte țări.

În cele ce urmează, detaliem obiectivele şi scopul fiecărui program, precum şi publicul țintă al acestora.

*

PROGRAME ŞI PROIECTE REALIZATE ÎN 2017

*

1. PROGRAMUL ,,MARKETING ŞI MANAGEMENT CULTURAL”

Obiectiv: Relaţia cu teritoriul. Sprijin metodic, coordonare şi monitorizare activitate

Proiecte:

1. CULTURA GORJULUI ÎNTRE CERERE ȘI OFERT

– Conceperea, completarea și transmiterea în teritoriu a unui Chestionar privind cererea și oferta culturală în Gorj;

– Realizarea politicilor culturale locale în funcție de evaluările rezultate din Chestionar.

Parteneri: directori de așezăminte, bibliotecari, cadre didactice, preoți, funcționari publici, elevi.

1. AGENDA CULTURALĂ 2017 A JUDEŢULUI GORJ

– Solicitare, compatibilizare, selecție, concepție grafic și tehnoredactare;

– Întocmire şi transmitere în teritoriu a Calendarului istoric şi cultural al Gorjului pe anul 2017 (aniversări evenimente, instituţii, personalităţi, primă atestare documentară etc.);

1. STRATEGII ȘI POLITICI CULTURALE ÎN GORJ

– Organizarea Seminarului metodic ,,Strategii şi politici culturale în Gorj” – întâlnirea anuală cu directorii şi responsabili culturali din teritoriu;

– Sprijinirea activității Universităților populare de tradiţie din Gorj.

Situaţie 2017: Baia de Fier, Turceni, Săcelu; Motru; Țânțăreni

– Realizarea unui proiect de strategie culturală pe termen scurt, mediu şi lung şi înaintarea acestuia către Consiliul Judeţean Gorj;

– Înaintarea unui propuneri către Consiliul Judeţean Gorj privitor la necesitatea înființării de către administraţia judeţeană a unui Departament de marketing şi management cultural care să coordoneze şi monitorizeze reţeaua şi oferta culturală judeţeană şi să conceapă programe şi proiecte necesare dezvoltării durabile a sistemului şi fenomenului cultural local;

– Sprijinirea autorităților publice locale în completarea dosarelor pentru accesarea de fonduri în cadrul Programului prioritar naţional privind reabilitarea, modernizarea şi dotarea căminelor culturale. În 2017 fost acordată asistenţă de specialitate şi s-au eliberat  avize pentru 5 așezăminte;

– Sprijinirea autorităților publice în întocmirea dosarelor pentru acordarea titlului de sat de importanță turistiăc naţională: Arcani, Polovragi;

– Organizarea şi desfășurarea de evenimente în parteneriat public-privat:

Realizat 2017: Tabăra internaţională de pictură România-Israel, Peştişani/ Parteneri Pensiunea Jean Brâncuşi, firma SC Lartours Bucureşti, Obştea Peştişani; Tabăra de sculptură Baia de Fier/ partener al Fundației Culturale ,,Casa Artelor” Baia de Fier.

*

2. PROGRAMUL ,,RĂdĂcini”

Obiectiv: Conservarea și promovarea culturii tradiționale a Gorjului:

Proiecte:

1. CONSERVAREA MEMORIEI CULTURALE A GORJULUI

– participarea cu expoziţie de costum popular gorjenesc la Ziua iei românești (Nicosia, Cipru);

– derularea ediţiei a XIII-a a (ultima) a Taberei de cercetare a tradiţiilor culturale ,,Constantin Brăiloiu’’; zona de cercetare: Țicleni, Rovinari, Ciuperceni, Câlnic, Godinești, Telești (şi localităţile componente).

Rezultate: Evaluarea primară a evidenţiat existenţa a 24 creatori populari (țesături, cusături, tâmplărie, dulgherie, fierărie, potcovărie, împletituri lână, arta lemnului), a două ocupaţii tradiţionale revitalizate (stupărit, morărit) şi a 15 rapsozi, povestitori, bocitoare, chiuitori, actori amatori, cunoscători ai unor dansuri vechi, animatori culturali. S-au realizat peste 500 fotografii și circa 120 minute de înregistrări audio-video.

– organizarea, la sediul CJCPCT Gorj, de expoziţii tematice cu obiecte şi documente colecţionate în urmă ultimei ediţii a Taberei;  

– organizarea că titular de proiect sau ca partener a 26 festivaluri folclorice şi a 35 sărbători comunitare devenite tradiţionale la Ciuperceni, Stoina, Cruşeţ, Runcu, Stănești, Bălceşti, Dănciulești, Novaci, Bălănești, Brănești, Văgiulești, Turcineşti, Urdari, Rovinari, Crasna, Negomir, Tânțăreni, Motru, Săulești, Drăgotești, Slivileşti, Peştişani, Căpreni, Polovragi, Stejari, Bustuchin, Cătune, Godineşti, Bumbeşti-Jiu, Logreşti, Tismana, Tg-Cărbunești, Bolboşi, Turceni, Padeş etc.;

– organizarea de noi festivaluri la Țicleni (folclor muzical și coregrafic), Bărbătești (port popular), Tismana (Geagu Cătăroiu – tarafuri tradiționale);

– organizarea  Simpozionului național ,,Satul românesc-sat european”, axat pe sărbătorirea a 50 ani de la înființarea primului muzeu al satului din Gorj, Muzeul din Arcani;

– organizarea, împreună cu autoritățile administrative şi culturale din teritoriu, a unor expoziţii de artă populară semnificative pentru zona respectivă: Licurici, Bumbeşti-Piţic, Bărbătești, Ciuperceni, Cloșani;

– sprijinirea administraţiilor locale în înfiinţarea de muzee şi colecţii muzeale mixte şi specializate în localitățile în care nu exist înc astfel de instituţii:

Realizat: colecţia muzeală (costum popular) de la Florești/ Țânțăreni;

– menţinerea şi amplificarea Târgurilor meşterilor populari devenite tradiţionale, creşterea constantă a numărului meşterilor gorjeni şi a gradului de participare a acestora la manifestări de gen naţionale şi internaţional:

 Realizat: Târgul meşterilor populari olteni, Târgul meşterilor populari copii, Târgul meşterilor populari din România, Târgul meşterilor populari de la Baia de Fier, Polovragi, Drăguțești și Turceni, Târgul de Moș Nicolae;

– participarea unor meșteri populari gorjeni la Târgurile naționale de la București, Oradea, Buzău, Craiova etc.;

– arhivarea evenimentelor folclorice de peste an în publicaţia Revista Jiului de Sus;

– editarea de studii, albume şi culegeri de specialitate (Costumul popular gorjenesc, Dansul măștilor/ Pițărăii cu măști din Cloșani-Padeș, CJCPCT Gorj ‘50), a publicaţiilor ,,Revista Jiului de Sus” şi ,,Crinul satelor” şi acordarea de sprijin așezămintelor din teritoriu în editarea de reviste ocazionale, studii, monografii locale (vezi Plan editorial);

– reeditare Albume ,,Gorj. Locuri minunate (ediţie româno-engleză); ,,Ia gorjenească”; ,,Spectacolul lemnului”şi prezentare la Ziua Iei de la Nicosia (Cipru);

– sărbătorirea a 49 ani de la înfiinţarea CJCPCT Gorj (înfiinţat 1 martie 1968);

– organizarea Zilelor Culturii Populară e a Gorjului ediţia a VII-a;

– participare la organizarea Târgului de meșteșuguri și produse tradiționale ale oltenilor de sub munte de la Baia de Fier (inițiat de GAL Parângul și itinerant în comunitățile din N-E Gorjului);  

– realizarea de filme documentare cu tematica diversă, care să conserve obiceiuri, tradiţii, meşteşuguri, manifestări laice şi religioase etc.;

– înregistrări audio lăutari, povestitori, bocitoare, zorile, colinde etc.;

– completarea permanentă a Arhivei clasice şi electronice a instituţiei;

– completarea permanentă a Bibliotecii de specialitate.

1. OBICEIURI ȘI DATINI ÎN GORJ

– permanentizarea şi instituirea – că organizator principal sau partener în județ – a unor manifestări artistice având ca fundament obiceiuri și datini gorjenești: Alaiul obiceiurilor de iarnă (Tg-Jiu, ediţia a XXVIII-a), Festivalurile de datini şi obiceiuri de iarnă de la Motru (ediţia a V-a) şi Tg-Cărbunești (ediţia a IV-a), Alaiul obiceiurilor de iarnă (Motru şi Novaci, ediţia a III-a);

 – completarea unor festivaluri şi sărbători comunitare cu mici târguri ale meşterilor populari şi de produse tradiţionale: Polovragi, Baia de Fier, Motru, Rovinari, Novaci, Drăguțești, Turceni etc.

1. ARHIVA culturală a Gorjului:

– completarea permanentă a Arhivei audio-video a CJCPCT Gorj.

1. d) S.O.S. PATRIMONIUL CULTURAL IMATERIAL GORJENESC

– Înregistrarea elementelor de patrimoniu imaterial în cadrul ediţiilor succesive ale Taberei de cercetare;

– Reeditarea în versiune română și engleză a Hărții culturale a Gorjului, urmare a finalizării cercetărilor din ultimii 13 ani realizate în cadrul edițiilor succesive al taberei de cercetare etnofolclorică ,,C-tin Brăiloiu”  şi difuzarea acesteia la evenimentele culturale zonale, naționale și internaționale.

*

3. PROGRAMUL ,,ACASĂ LA BRÂNCUȘI”

specializat în susţinere elemente cultură scrisă şi promovarea națională

şi internațională a imaginii culturale a Gorjului.

Proiecte

1. ARTIFEX:

– organizarea şi desfășurarea marilor evenimente culturale prevăzute în Agenda culturală a instituţiei:

* Festivalul internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”

Participanţi: scriitori şi artişti plastici din România, Austria, Liban, Rusia, Ucraina, Israel, Franța, Germania, Bulgaria, Serbia, Rep. Moldova;

* Festivalul internaţional al artelor vizuale GORJFEST

Participanţi: România, Ucraina, Moldova, Serbia, Italia;

* Bursa Brâncuşi (sculptură):

Participanţi: România, Italia;  

* Festivalul internaţional de umor ,,Ion Cănăvoiu” şi Salonul internaţional de caricatură

Participanţi: România, Moldova, Ucraina, Bulgaria;

– Înființarea Colecției de artă modernă de la Ţicleni (creaţii realizate în cadrul evenimentelor GORJFEST şi Bursa Brâncuşi); colecție exterioară – sculptură mare; colecție interioară – sculptură mică, pictură, grafică, fotografie;

– Continuarea proiectului Galeria Nemuritorilor Gorjului, esplanada centrală Tg-Jiu; amplasare stele închinate lui Iosif Keber şi I. P. Voitești;

– Organizarea Festivalului de film documentar ,,Acasă la Brâncuşi”, ediţia a VI-a;

– Realizarea de 30 expoziții diverse (artă plastică, fotografic, artă populară), în județ, în tară și în afara acesteia:

PLAN EXPOZIŢIONAL

Realizat 2017:

– Expoziţie de pictură  Corina Perianu, sediu;

– Expoziţie de pictură Corina Perianu, Motru;

– Expoziţie de grafică Preda Dochinoiu, sediu;

– Expoziţie mărțișoare tradiționale, sediu;

– Expoziție de sculptură Eric Perjovschi (Rep. Moldova), sediu;

– Expoziție de icoane (Pompiliu Ciolacu), sediu;

– Expoziție de sculptură Eric Perjovschi (Rep. Moldova), Muzeul Curtea de Argeș;

– Expoziție de fotografie etnografică (CJCPCT Cluj), sediu;

– Expoziție de fotografie etnografică, Gabrovo (Bulgaria);

– Expoziție de sculptură Eric Perjovschi (Rep. Moldova), Galeriile de Artă Craiova;

– Salon internațional de pictură România (Gorj), Israel, Bulgaria, Moldova, Italia, sediu;

– Expoziție de grafică de carte Beatrice Bernath (Israel), sediu;

– Expoziție grafică de carte Evgheni Nedev (Bulgaria), sediu;

– Expoziţie de costume populare gorjenești, Nicosia (Cipru);

– Expoziție pictură religioasă, Muzeul crucilor de Gorj de la Măceșu/ Tg-Cărbunești;

– Expoziție de artă populară, artă plastică și fotografie artistică și etnografică ,,Acasă la Brâncuși”, Sala ,,C-tin Brâncuși” a Parlamentului României, București;

– Expoziție de pictură Camelia Căruntu, sediu;

– Expoziție de pictură Eric Perjovschi (Rep. Moldova), Muzeu Curtea de Argeș;

– Expoziție de fotografie Vasile Pleșa, sediu;

– Expoziție de pictură Camelia Căruntu, Muzeu Curtea de Argeș;

– Expoziție de pictură ,,Colecții și colecționari din Gorj”, sediu;

– Expoziție de icoane de vatră și cruci de Gorj, sediu;

– Expoziție de fotografie ,,Mari scriitori prezenți în Gorj”, sediu;

– Expoziție etnografică, Cluj-Napoca;

– Expoziție de grafică Dragoș Bogdan, sediu;

– Expoziție sculptură (Bursa Brâncuși, Țicleni;

– Salon internațional de sculptură mică, grafică și fotografie GORJFEST 2017, Țicleni;

– Salon internațional de caricatură România-Bulgaria (Gabrovo);

– Expoziție de artă fotografică ,,Moștenirea Brâncuși”, Tel Aviv, Israel;

– Expoziție de artă populară și artă modernă gorjenească, sediu.

Propus: 20; realizat: 30 expoziţii

– Menținerea și sprijinirea financiară adecvată a Editurii CJCPCT Gorj – pe segmentele cultura populară, istorie culturală, literatură, arte plastice. De menţionat că din anul 2014 revistă de cultură Portal Măiastra apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, fiind prima revistă profesionistă din istoria Gorjului.

*

PLAN EDITORIAL

Realizat 2017

1. REVISTE
2. Revista Jiului de Sus, 2 nr.
3. Portal Măiastra, 4 nr. (trimestrial)
4. Crinul satelor, 1 nr.
5. Hazul, 1 nr.
6. Bilete de papagal, 1 nr.
7. Serile la Brădiceni, 1 nr.
8. Onoare şi jertfă, 1 nr.
9. ALBUME/ Pliante
10. GORJFEST 2017;
11. Tudor Arghezi – 11 poezii, ediţie bilingvă româno-ivrit;
12. Tudor Arghezi – 11 poezii (antologie în limb. engleză, franceză, germană, italiană, sârbă, bulgară, maghiară, greacă, ivrit);
13. Catalog expoziție grafică Florin Preda Dochinoiu;
14. Catalog expoziție sculptură Eric Perjovschi;
15. Salonul Internaţional de Caricatură 2017;
16. Gorj. Locuri minunate (reeditare, ediţie româno-englez)
17. Reeditare Album ,,Ia gorjenească”;
18. Reeditare Album ,,Spectacolul lemnului”;
19. Reeditare Album ,,Gorj – Locuri minunate”;
20. Album fotografie Vasile Pleșa;
21. Album ,,Dânsul măștilor” (Cloșani);
22. Album ,,Costumul popular gorjenesc”;
23. Catalog desen Bogdan Dragoș;
24. Album aniversar ,,CJCPCT Gorj 50″.
25. CĂRTI
26. Mircea Tutunaru, Sărbătorile de iarnă pe Valea Motrului;
27. C-tin Ispas, Lelești, vatră de eroi;
28. Vasile Militaru, Jefuit de libertate;
29. Antonie Dijmărescu, Un om în cetate (memorii);
30. Monografie Bumbești-Pițic;
31. Reeditare ,,Muzeul din Arcani”;
32. Antonie Dijmărescu, Veche vatră de istorie/ Hurezu Mare, monografie;
33. Pompiliu Ciolacu, Icoana de vatră în sudul Carpaților Meridionali;
34. Ion Cepoi, Catagrafia Gorjului (1918-2018). Oameni, destine, proiecte, idei.
35. ALTE TIPĂRITURI
36. Harta culturală a Gorjului (pliant), reeditare limba engleză;
37. Calendarul Gorjului 2018. Nemuritorii. Membri ai Academiei Române originari din Gorj.

Propus: 20, realizat: 33

1. EUROPA DE-ACASĂ

– organizarea de expoziții de artă plastică, populară, fotografic în Bulgaria și Israel;

– realizarea Taberei de pictură România-Israel, Bulgaria, Moldova, Italia;

– amplificarea participării meșterilor populari și a creatorilor de artă plastică și fotografică la festivaluri, saloane, târguri organizate în alte țări (Bulgaria, Moldova, Cipru, Germania);

– amplificarea schimburilor culturale internaționale prin contacte directe cu instituții și organisme culturale similare, precum și prin procedeul realizării sau continuării de parteneriate între instituţii gorjene și străine (CJCPCT Gorj şi Muzeele de Artă din Ruse, Plevna, Gabrovo, Silistra, Plevna – Bulgaria; CJCPCT şi Muzeul Mondial al Umorului din Gabrovo; CJCPCT şi Centrul Cultural ,,Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți – Ucraina; CJCPCT şi Liceul de Arte Tg-Jiu cu Liceul de arte ale lemnului din Triavna – Bulgaria; CJCPCT şi Academia de Arte Plastice, Muzică şi Teatru din Chișinău – Rep. Moldova; CJCPCT şi Galeria de Artă din Krombach – Germania; CJCPCT şi Asociaţia Culturală ,,I sensorialisti” din Greccio – Italia); CJCPCT și Asociația românilor din Nicosia-Cipru; CJCPCT GOrj și Deutsch-Rumanische Horizonte e.V. Gesellschaft fur Kultur und Literatur din Wurzburg, Germania;

– includerea în Agenda culturală anuală a instituției, precum și în orice alte pliante și albume de prezentare a ținutului – a informațiilor despre potențialul turistic al județului şi despre oportunitățile culturale oferite de acesta;

– participarea la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri internaţional de turism, în funcție de oportunități și posibilități financiare.

În perioada respectiv, CJCPCT Gorj, prin artistul fotograf Teodor Dădălău, referent de specialitate, a expus la Silistra şi Ruse (Bulgaria), Chișinău (Rep. Moldova), iar prin meșterul popular Gh. Ciuncanu a participat la Ziua iei la Nicosia, Cipru.

1. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA INSTITUȚIEI. PROPUNERI DE REORGANIZARE
2. 1. Analiza reglementărilor interne şi ale actelor normative incidente

 Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj este un așezământ de cultură aflat sub autoritatea Consiliului Județean Gorj și funcționează în baza Ordonanței de Urgență nr. 118/2006, a Legii nr. 357/2007 și a Ordonanței de Urgență nr. 65/2007, a Regulamentului de organizare și funcționare și a atribuțiunilor profesionale specifice stabilite de administrația publică județeană.

Actualmente, organigrama CJCPCT cuprinde 13 posturi:

1. a) funcții de conducere: 2 (manager, contabil șef);
2. b) funcții de execuție: 11 (din care 1vacant, coregrafie), după cum urmează:

– 3 posturi Compartiment cercetare, conservare, valorificare și promovare a culturii tradiționale (etnologie, muzică, coregrafie, documentarist). Vacant postul de maestru coregraf);

– 3 posturi Compartiment asistență metodică, cultură scrisă, relații publice;

– 2 posturi Compartiment achiziții publice și IT;

– 3 posturi Compartiment financiar-contabil, resurse umane și administrativ.

 Postul vacant de maestru coregraf nu s-a ocupat prin concurs, pentru realizarea atribuţiilor în domeniu fiind externalizată 1/2 norma. 

2. 2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne

Pentru atingerea performanţelor preconizate de managerul instituţiei, organigrama ar fi trebuit să suporte modificări în sensul apariţiei unui nou post de specialitate – cercetător ştiinţific, ceea ce ar fi reprezentat un număr de 14 posturi per total funcţii. Deşi propunerea către ordonatorul de credite a fost făcută prin ultimele două proiecte de management, aceasta nu a fost acceptată până acum.

3. 3. Sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere

Pe parcursul întregii perioade analizate, angajații instituției și-au desfășurat activitatea conform Fișelor de post, iar specialiștii au fost repartizați că directori de programe și proiecte pe domeniul care le intră în responsabilitate, funcție de pregătirea și aptitudinile profesionale.

Că organism colegial a funcţionat Consiliul ştiinţific şi artistic al CJCPCT Gorj, în a cărui componentă se află foşti directori ai Centrului, specialiştii angajaţi în acest moment şi specialişti externi cu expertiză în domeniile cultură populară şi cultură scrisă.

4. 4. Dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei

În privinţa resurselor umane, trebuie specificat faptul că CJCPCT Gorj are cel mai mic număr de angajaţi dintre toate instituţiile de sub autoritatea Consiliului Judeţean, motiv pentru care posturile de specialitate sunt unice, vacantarea unuia sau altuia prezentând riscul ca segmentul respectiv să devină nefuncţional, atribuţiile profesionale neputând fi repartizate temporar unui alt specialist.

Din alt punct de vedere, plaja de specialişti la nivelul judeţului este insuficientă, domenii precum coregrafia, antropologia, muzicologia, critica de artă etc. prezentând puţine alternative; dacă adăugăm şi salarizarea nemotivantă, avem imaginea exactă a problemei. Pentru acoperirea necesitaţilor profesionale şi realizarea indicatorilor de performanţă stabiliţi de angajator, managerul Centrului a apelat fie la angajarea prin cumul 1/2 normă a unor persoane cu înaltă calificare (etnologie, muzicologie), fie la încheierea de convenţii civile (coregrafie).

Îndeplinirea indicatorilor de performanţă pe anul 2017, a permis managerului să acorde calificative maxime întregului personal.   

   Menţionăm că, în perioada analizată, angajaţii nu au urmat cursuri de perfecţionare în domeniu organizate de structuri ale Ministerului Culturii. Responsabilul pe domeniul achiziţii a urmat un curs de specializare pentru Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, iar contabilul şef pe probleme de specialitate, organizate de alte structuri profesionale.

C.5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei, îmbunătăţiri/ refuncționalizări ale spaţiilor

Începând din anul 2000, instituția funcționează în sediul DJCCPCN Gorj, fără chirie, dar cu plata utilităților. Prin Protocolul nr. 220, respectiv nr. 84/ 30 martie 2009, Centrul beneficiază de utilizarea gratuită a unui spațiu locativ în suprafață de 70 mp (la care se adaugă în folosință comună 28,64 mp holuri și grupuri sanitare) din totalul de peste 700 mp aflați în administrarea DJCCPCN Gorj.

Este un spațiu exclusiv administrativ, insuficient și din acest punct de vedere însă. Cât privește manifestările organizate în regie proprie, acestea s-au desfășurat în spațiile altor instituții sau așezăminte culturale din municipiu, județ, țară, alte țări.

De menţionat că într-unul dintre spaţiile comune cu DJCCPCN instituţia Centrului a reuşit să organizeze Biblioteca de specialitate. În ceea ce priveşte cel de al doilea spaţiu comun, pe care CJCPCT Gorj l-a folosit ca Galerie de Artă ,,Florin Isuf” – aici având loc anual circa 50 manifestări de mare anvergură (expoziții, lansări de carte și reviste, microspectacole de muzică și poezie etc.) – conducerea DJCCPCN Gorj i-a refuzat Centrului închirierea lui, fapt care ar fi permis o utilizare la parametrii maximi de vizibilitate, având în vedere că locaţia este pe Axa Brâncuşi. Rezolvarea crizei spațiilor ar fi oferit instituției chiar posibilitatea realizării unor venituri proprii directe.

C.6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii sau a altor organisme de control în perioada raportată

În noiembrie şi decembrie 2017, CJCPCT a fost controlat de Departamentul de management al calității al Consiliului Județean.

Singurele recomandări au fost cele privitoare la îmbunătăţirea activităţii în domeniul resurse umane/ personal. S-au luat măsuri ca instituţia să funcţioneze la parametrii ceruţi de auditori, în primul rând prin consultarea permanentă a Direcţiei de profil a Consiliului Judeţean.

1. EVOLUŢIA SITUAȚIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUȚIEI

CJCPCT Gorj fiind un așezământ cultural de drept public aflat sub autoritatea Consiliului Județean Gorj, în anul 2017 finanțarea lui s-a realizat din alocații acordate din bugetul instituției administrative județene.

1. 1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil al perioadei raportate
2. Buget de venituri iniţial aprobat:

Total fonduri: 753.000 lei

din care:

– 428.000 lei cheltuieli personal

– 325.000 lei bunuri şi servicii (99.000 lei materiale şi servicii; 205.000 lei agenda culturală; 21.000 lei editură)

1. Buget de venituri final:

Total fonduri: 758.000 lei

din care:

– 433.000 lei cheltuieli personal;

– 325.000 lei bunuri şi servicii din care: 99.000 lei materiale şi servicii; 188.000 lei agenda culturală (6.000 lei prestări servicii colaboratori); 38.000 lei tipărituri;

1. Cheltuieli realizate:

Total: 730.310 lei

din care:

– 411.250 lei cheltuieli personal;

– 319.060 lei cheltuieli materiale din care: 95.462 lei cheltuieli funcţionale; 185.598 lei agenda culturală (6.000 lei prestări servicii colaboratori); 38.000 tipărituri;

Specificăm că portofoliul de cheltuieli pe manifestări reprezintă programele și proiectele aferente acestora care au presupus alocări directe de fonduri din bugetul instituției, celelalte proiecte fiind realizate fie fără contribuții financiare din partea Centrului, fie prin bugetarea lor de către alte instituții sau organisme ori prin preluarea de către partenerii tradiţionali a unei părti din cheltuielile de logistică: transport, cazare, masă, tipărituri etc.

În ceea ce privește limitele valorice ale investiției luate că bază de referință acestea au fost:

– pentru proiectele mici: între 100 lei şi 1.500 lei;

– pentru proiectele medii: între 1.500 lei şi 4.000 lei;

– pentru proiectele mari: între 4.000 lei şi 60.000 lei sau peste.

*

Analiza gradului de acoperire din surse atrase a cheltuielilor instituţiei

Situația acestora pe perioada analizată a fost:

1. Surse atrase:

– 10.000 lei Uniunea Scriitorilor din România, parteneriat (premii Opera Omnia Festivalul Internaţional de Literatură ,,Tudor Arghezi” şi transport  invitaţi din Rusia şi Franţa);

– 10.000 lei, Primăria Tg-Cărbunești;

– 2.000 lei Liga Culturală ,,Fiii Gorjului” Bucureşti, parteneriat Festivaluri ,,Tudor Arghezi” şi ,,Ion Cănăvoiu”;

– 35.000 lei parteneri instituţionali (prin contribuţia, ca şi co-organizatori, la realizarea proiectelor CJCPCT Gorj).

Total: 57.000 lei

Raportat la bugetul anual, cuantumul surselor atrase a reprezentat 7,8 % din total buget.

La nivelul perioadei raportate, subvenția anuală pe manifestările la care instituția a fost organizator principal a acoperit în general circa 60% din cuantumul real presupus de organizarea și desfășurarea acestor evenimente, motiv pentru care CJCPCT Gorj a trebuit să atragă alte surse în completare care au reprezentat aproximativ 40% din total și care au constat în preluarea directă de către diverşi parteneri a unei cote-părți din prestările de servicii necesare, în schimbul unor servicii de publicitate limitate strict la cadrul manifestărilor.

Analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor:  56 %%;

Analiza ponderii cheltuielilor de capital din total cheltuieli: nu s-au făcut cheltuieli.

Analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie: 100%.

Ponderea cheltuielilor materiale din bugetul total: 44 %;

Analiza cheltuielilor pe beneficiar:  230.997 lei.

Cele 3 programe inițiate și-au dovedit oportunitatea și eficiența (a se vedea punctul B), atât din punct de vedere profesional cât și din acela al asigurării finanțării evenimentelor.

*

În cele ce urmează, vom prezenta situaţia cheltuielilor derulate în programe şi proiecte, conform Contractului de management aferent anului 2017.

 

Programe ŞI proiecte FINANŢATE ÎN 2017

1. Program ,,Rădăcini”

Proiecte mici (lei)                                                             Estimat           Realizat

                                          Premiile CJCPCT  2016                        500                  500

                                          Fest. Stoina                                             300                  300

                                          Fest. rapsozi Tismana                           –                       1.026

                                          Fest. Cătunele                                         500                  500

                                          Fest. Ciuperceni                                      500                  500

                                          Fest. Căpreni                                            –                       1.150

                                          Fest. Bustuchin                                       1.100               1.100

                                          Fest. Ţicleni                                             800                  800

                                          Fest. obiceiuri Tg-Cărbunești              1.000               1.000

Proiecte medii (lei)         

`                                        Târg meşteri pop. olteni                      2.000               2.220

                                          Fest. ,,Pe fir de baladă”                       2.000               2.175

                                          Exp. Ziua iei/ Cipru                             2.100               1.920

                                          Festival Godinești                                2.500               2.500

                                          Fest. intern. folclor                              3.500               3.332 

                                          Festival Maria Apostol                        3.600               3.100

                                          Festival Tismana                                  4.000               3.300

                                          Târg meşteri populari                          3.500               3.267

                                          Fest. Transalpina                                 2.000               –

                                          Fest. lăutari Bolboși                            2.200               2.300  

                                          Târgul de Moș Nicolae                        2.500               2.500

                                          Alai obiceiuri de iarnă                         2.500               2.880

Proiecte mari (lei)           

                                          Tabăra cercet. etnofolclorica               5.000               1.132

                                          Fest. muz. trad. Gena Bârsan              4.500               4.250

                                          Simpozion Satul românesc                  6.000               3.771

                                          Fest. Maria Lătărețu                             6.000               5.986

 

2. PROGAM ,,ACASĂ LA BRÂNCUȘI”

Proiecte mici (lei)

                                          Ziua Culturii Naţionale                        500                  273     

                                          Ziua Naţională Brâncuşi                      500                  550

                                          Expoziţie Eric Perjovski

                                          (Rep. Moldova)                                       1.000               –

                                          Fest. fabulă N. Dragoş                           1.000               –

                                          Fest. teatru Novaci                                 1.000               1.000

                                          Fest. Dans Măiastra                               1.000               1.039

                              Fest. românce Țânțăreni                                   1.000               1.000

                                          Tabăra arta relig. copii                           1.500               2.480

                                          Fest folk Coloana Infinitului                 1.000               1.010

                                          Expo Acasă la Brâncuşi

                                          (Parlamentul României)                         1.500               1.234

                                          Atelier național de poezie                       1.000               –

Proiecte medii (lei)                     

                                          Fest. folk și baladă                                   3.600               3.528

                                          Bursa Brâncuși/ Tabără sc.                   3.000               3.000

Proiecte mari (lei)           

                                          Tabăra intern. pictură

                                          România-Israel                                        20.000             21.049

                                          Expo Tel Aviv/ Israel                                –                       4.576

                                          Gorjfest-Tabăra int.

                                          sculptură                                                    37.000             35.493

                                          Fest. internat. umor

                                          și Salon internaț.

                                          caricatură                                                   16.400             13.160

                                          Fest. internațional lit.

                                          ,,Tudor Arghezi”                                       50.000             35.747

                                          Corala gorjeană                                         4.500               2.400

*

      Editură:                                                                                      21.000             38.000

                                          – Revista Jiului de Sus                              5.000               3.932

                                          – Revista Portal Măiastra (4 nr./an)     10.000             10.081

                                          – Cărți                                                          6.000               23.937

(Album aniversar, Monografie Bumbești-Pițic, Vasile Militaru, Icoana de vatră, Sărbătorile de iarnă pe Valea Motrului, Catagrafia Gorjului)

Total                                             Total                                                  Total  

programe             proiecte           estimat/realizat                       realizat (lei)

2                                                   

                                                                     52                                    226.000

                              mici:                            17/17                              17.000            

                              medii:                          13/13                             36.000

                              mari:                           22/22                           173.000

 Notă:

* Sunt menționate doar programele și proiectele care au avut finanțare directă, celelalte fiind realizate fie fără alocări de buget, fie prin preluarea cheltuielilor de către administrațiile publice locale sau de alți parteneri de organizare;

* Sumele de mai sus reprezintă atât sumele alocate din bugetul propriu al instituţiei, cât şi cele repartizate pe unele proiecte în teritoriu de către Consiliul Judeţean şi gestionate prin CJCPCT Gorj;

* Diferența dintre cheltuielile estimate şi cele realizate se datorează:

– transferului sumei de 17.000 lei de la cheltuieli manifestări către Editură, în urma economiilor făcute pe primul segment (preluarea unor probleme de logistică de alte entități, sponsorizări directe, neacordarea unor premii din cauza performanței reduse a unor competitori, renunțării la unele evenimente comune din partea unor administrații publice locale);

– efectuării unor cheltuieli de logistică – deconturi transport, materiale promoţionale (afişe, bannere, programe-invitație, ecusoane, mape, obiecte personalizate pe evenimente), servicii prestate de colaboratori etc.

2. 2. Evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în perioada raportat, conform criteriilor de performanţă ale instituţiei pe anul 2017:

Programe ŞI Proiecte                                                                         Planificat                    Realizat

1. Nr. programe culturale multianuale                                                   3                 3
2. Nr. proiecte în cadrul programelor                                                    134            162
3. Nr. de activități/ programe de educație permanentă                   5                   5
4. Nr. colecții muzeale/ muzee nou înființate                                      2                   2
5. Nr. proiecte/ acțiuni de conservare, promovare şi

transmitere a valorilor morale, culturale, artistice

comunitare, naționale și/ sau universale,

a obiceiurilor, tradițiilor și meșteșugurilor,

organizate sau susținute                                                                                   50                 60

6. Studii, cercetări, activități de documentare/ monografii           10                 10
7. Nr. de activități/ manifestări cultural-artistice pe genuri

(finanțate)                                                                                                               52                 60

8. Alte manifestări culturale: expoziții temporare său

permanente, seminarii, conferințe                                                                20                 30

9. Evidența patrimoniului fără sediu propriu
10. Nr. de apariții în presă                                                                              400                420
11. Materiale de promovare                                                                           5                      10
12. Nr. parteneriate realizate                                                                         50                  52
13. Realizarea unor studii privind cunoașterea

categoriilor de public, a așteptărilor acestuia                                            2                      2

14. Perfecționarea personalului                                                                    2                      2
15. Cheltuieli pe beneficiar                                                                            226.000    220.997
16. Fonduri atrase (lei)                                                                                     57.000     57.000

Precizăm că în tabelul de mai sus sunt cuprinse atât proiectele finanțaţe parțial sau total de către CJCPCT Gorj, cât și proiectele care nu presupun finanțare din partea instituției, aceasta fiind preluată de către parteneri: Consilii locale, așezăminte culturale din teritoriu, organisme neguvernamentale, organizații sau uniuni de creație, alți colaboratori.

1. SINTEZA PROGRAMELOR ŞI A PLANULUI DE ACŢIUNE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBLIGAŢIILOR ASUMATE PRIN PROIECTUL DE MANAGEMENT PE ANUL 2018
2. 1. Viziune

 Schimbările de esență survenite în România ultimului sfert de secol, calitatea de membru al comunității europene, internaţionalizarea accentuată a culturii, preponderenta la nivel mondial acordat dimensiunii economice a acesteia – relevat atât de excelenta sectoarelor culturale tradiţionale, cât şi de dezvoltarea industriilor culturale moderne -, programul de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj elaborat de Consiliul Judeţean, precum şi maturizarea profesional a CJCPCT au presupus o schimbare parțială de viziune în ceea ce priveşte managementul acestui așezământ.

În elaborarea propriei strategii pentru anul 2018, instituţia acordă prioritate următoarelor provocări:

– dezvoltarea dimensiunii de centru metodic pentru așezămintele din teritoriu prin implicarea mai accentuată în viaţa culturală a comunităților locale;

– sprijinirea așezămintelor culturale din mediul urban tradiţional în conceperea de programe privind dezvoltarea industriilor creative;

– sprijinirea așezămintelor din mediul rural şi mic urban în conştientizarea, conservarea, valorizarea şi promovarea identității culturale, şi a creării unui brand reprezentativ (obicei, tradiţie, meşteşug, eveniment artistic, obiectiv de patrimoniu – mănăstire, biserică, peșteră etc., produs gastronomic, sărbătoare comunitară, personalitate de mare anvergură-Arghezi, Brâncuşi, Tudor Vladimirescu etc.);

– transformarea, pe termen mediu, a CJCPCT Gorj în laborator de programe şi proiecte culturale cu impact major asupra politicii de promovare a imaginii Gorjului în tară şi în afara ei.

2. 2. Misiunea instituţiei

În sensul de mai sus, CJCPCT Gorj are misiunea de:

– centru științific şi metodologic pentru așezămintele culturale din județ (case de cultură, cămine culturale, centre culturale, universități populare), pe care le coordonează, monitorizează, consiliază și sprijină profesional, logistic și, după caz, financiar, în realizarea politicilor culturale locale;

– centru cultural pe segmentul cultură popular și cultură de performanță (festivaluri și concursuri folclorice, literare, muzicale, coregrafice, de teatru, de umor; târguri ale meșterilor populari, revitalizare obiceiuri și tradiții; tabere de cercetare etnofolcloric; tabere de creație artistică; saloane și expoziții de artă populară, plastică, fotografic, film documentar; editare și sprijin de specialitate pentru editarea de reviste culturale, studii, albume, pliante etc.).

În realizarea acestei misiuni, CJCPCT îşi redimensionează activitatea pornind de la următoarele necesități:

– întărirea capacității instituționale și de administrare a programelor şi proiectelor organizate în regie proprie şi/sau în parteneriat cu instituţii şi organisme culturale din judeţ, tară şi străinătate;

– elaborarea și implementarea strategiei de dezvoltare instituțional care să includă și strategia culturală pe termen mediu şi lung;

– amplificarea dimensiunii de centru științific și metodologic, nu în dauna ci în completarea mai eficientă a celei de centru cultural;

– instituirea unui sistem relaţional reciproc avantajos cu administraţiile publice locale, așezăminte şi instituţii culturale din teritoriu şi din afara lui, organizaţii sindicale, organisme neguvernamentale naţionale şi internaţionale cu preocupări în domeniu, alte entități predispuse a susţine material proiecte culturale;     

– creşterea vizibilității instituţiei printr-o mai bună strategie media;

– promovarea adecvată la nivel regional, naţional și internaţional a imaginii sale și a imaginii Gorjului ca judeţ cu oportunități culturale şi turistice deosebite;

– eficientizarea activității segmentului de editură;

– amplificarea anvergurii internaţionale a manifestărilor-eveniment şi promovarea mai agresivă la nivel naţional şi internaţional a imaginii şi proiectelor instituţiei;

– atragerea de noi surse de finanţare prin oferta de servicii de publicitate şi realizare de parteneriate cu instituții și organisme diverse capabile a prelua o parte din prestările de servicii presupuse de derularea unor mari evenimente culturale organizate în regie proprie de CJCPCT Gorj;

– asigurarea, dezvoltarea, motivarea și menținerea resurselor umane în cadrul instituției în vederea realizării eficiente a obiectivelor acesteia și a satisfacerii nevoilor angajaților.

3. 3. Obiectivele managementului

Pentru perioada anul 2018, obiectivele strategice ale managementului sunt:

* în domeniul resurselor umane:

– asigurarea, motivarea şi menţinerea resurselor umane existente în acest moment în cadrul instituţiei;

– angajarea de specialişti pe posturile devenite vacanţe (referent coregrafie, documentarist);

– creşterea eficienţei şi a gradului de asumare individuală a responsabilităților ce revin fiecărui angajat;

– creşterea gradului de inițiativă personală în domeniul de specialitate revenit fiecăruia prin Fișa de post;

– continuarea structurii activității prin repartizarea fiecărui specialist ca director de programe şi proiecte pe zona de responsabilitate profesional;

– asigurarea condiţiilor privind formarea şi perfecţionarea angajaţilor, în scopul dezvoltării competentelor care s le permit s performeze atribuţii aferente unor posturi prezente sau viitoare.   

* în domeniul economico-financiar:

– previzionarea evoluţiei financiare a instituţiei în corelaţie cu subvenţiile acordate de ctre Consiliul Judeţean Gorj și cu fondurile atrase de către manager din alte surse decât acelea provenite de la autoritatea public. Având în vedere precaritatea surselor de venituri atrase, ponderea subvenţiilor va rămâne în continuare de 100 % din total buget;

– creşterea cuantumului surselor atrase (vezi analiza situaţiei economic-financiare);

– eficientizarea cheltuielilor, în sensul economisirii de fonduri în segmentele în care acest lucru e posibil fără a afecta funcţionalitatea normal a instituţiei;

– creşterea graduală a cheltuielilor în sectorul ,,bunuri şi servicii” ca urmare a creşterii performanţelor instituţionale;

– creşterea graduală a cheltuielilor în sectorul ,,capital” pentru achiziţii de aparatură care, exploatat profesional, poate deveni o altă sursă de venituri.

– menţinerea costurilor aferente proiectelor propuse la valori de referință cuprinse între 1500 şi 60.000 lei per proiect. 

* în domeniul administrativ:

– întărirea capacității instituţionale şi de administrare a programelor culturale şi a proiectelor aferente acestora;

– completarea documentelor interne de organizare şi funcţionare în concordanță cu obiectivele de dezvoltare instituţională şi prevederile legale în domeniu;

– elaborarea de propuneri – atunci când circumstanţele cer acest fapt – privind îmbunătățirea modului de administrare a instituţiei, înaintarea acestora către autoritatea public şi depunerea de diligente pentru aprobarea lor. 

* în domeniul proiectelor culturale specifice instituţiei:

– coordonarea, monitorizarea și sprijinirea așezămintelor culturale din teritoriu;

– diversificarea ofertei de proiecte culturale la nivel de judeţ;

– dezvoltarea segmentului de educaţie permanentă;

– conservarea și promovarea culturii tradiționale a Gorjului;

– conservarea și promovarea elementelor de patrimoniu imaterial din județ;

– dezvoltarea structurilor și elementelor culturii de performanță;

– promovarea turismului natural, istoric, cultural și religios al zonei;

– promovarea și susținerea excelenței în domeniile vieții culturale gorjene;

– promovarea națională și internațională a imaginii Gorjului prin amplificarea brand-urilor existente și crearea altora noi.

4. 4. Strategia culturală pentru perioada următoare de management

Menționăm că strategia pentru 2018 poate fi afectată obiectiv de o serie de factori:

– lipsa unui sediu propriu, instituția ocupând în baza unui Protocol pe termen determinat circa 70 mp. din spațiile DJCCPCN Gorj, utilizarea lor fiind exclusiv administrativă;

– lipsa spațiilor necesare pentru înființarea unui Punct de informare cultural la nivelul județului, a unui Studiou metodic și a Muzeului de artă contemporan GORJFEST;

– absența unui specialist în domeniul educației permanente;

– disponibilizarea unui număr însemnat de directori de cămine culturale;

– dezinteres manifestat de unele administraţii publice făt de mişcarea cultural local şi judeţean;

– slabă pregătire profesional a circa 50% dintre directorii așezămintelor din teritoriu.

– reducerea cu 10% bugetului pe manifestări, comparativ cu anul 2017

Având în vedere pericolele de mai sus dar şi performanţele reale ale CJCPCT obţinute pân în prezent, considerăm că prioritatea managementului în perioada următoare va fi continuarea dezvoltării instituţiei, astfel încât programele şi proiectele derulate să răspundă cu adevărat necesităților culturale ale comunităților locale. 

În realizarea celor mai de sus, instituția, prin manager, îşi asumă atribuţiile următoare:

1. a) păstrarea și valorificarea tradițiilor și valorilor culturii populare din județ în contextul dezvoltării culturii tradiționale naţionale;
2. b) organizarea activității de stimulare și valorificare a tradiției și creației populare, sub forma unui centru științific și metodologic;
3. c) constituirea bazei de date și valori a culturii populare şi scrise din județ;
4. d) cercetarea și evaluarea realității fenomenului culturii populare, investigând dinamica actuală a tradiției și urmărind cu prioritate scopuri aplicative;
5. e) colecționarea și tezaurizarea datelor și valorilor reprezentative pentru dezvoltarea actual a tradiției populare și acumularea unui patrimoniu propriu al creației contemporane asigurând fundamentarea științifică a strategiei culturale în acest domeniu. În acest scop are competențe de a achiziționa bunuri culturale de profil, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
6. f) valorificarea patrimoniului acumulat (arhive, colecții etc.); în cadrul activității științifice și artistice, CJCPCT Gorj este autorizat să organizeze, cu respectarea actelor normative în vigoare, filiale în teritoriu, colecții muzeale, biblioteci de specialitate, studiouri metodice, galerii de artă și alte unități similare integrate circuitului public;
7. g) inițierea de măsuri stimulative pentru consacrarea și apărarea statutului creatorilor și performerilor tradiției populare, pentru protecția datinilor și valorilor împotriva agenților poluanți. În acest sens, CJCPCT Gorj are competența de a acorda premii (inclusiv în bani), distincții și alte stimulente, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
8. h) inițierea și realizarea de programe de valorificare culturală și artistică a tradiției populare și a creației artistice contemporane;
9. i) asigurarea asistenței metodice de specialitate pentru așezămintele din teritoriu în ceea ce priveşte conceperea şi desfășurarea activității specifice a acestora, precum și, la cerere, pentru societățile și asociațiile cultural-artistice, sau alte organizații cu preocupări în domeniu;
10. j) asigurarea, la cerere, așezămintelor culturale de stat, a celorlalte organizații cu preocupări similare, a pregătirii și perfecționării personalului de specialitate angajat, contribuind în același timp la atestarea artiștilor liberi profesioniști și a artizanilor individuali;
11. k) executarea competențelor prevăzute de actele normative în vigoare cu privire la combaterea tendințelor de degradare a creației populare;
12. l) asigurarea, la cerere, așezămintelor culturale, autorităților administrative, tuturor organizațiilor interesate, de consultații și documentații de specialitate, în vederea selectării, protejării și promovării valorilor autentice ale culturii populare;
13. m) identificarea, din proprie inițiativă, a influenței agenților poluanți în acest domeniu și consecințele acestora, și supunea atenției opiniei publice, autorităților administrative și forurilor culturale din domeniu a rezultatelor constatate;
14. o) adaptarea și diversificarea permanent a specificului activității desfășurate, precum și reevaluarea conţinu a sarcinilor reglementate prin acte normative în vigoare privind organizarea și desfășurarea activității, urmărind implementarea de strategii și programe care s asigure îndeplinirea misiunii specifice a instituției.
15. 5. Strategia şi planul de marketing

Este cunoscut faptul că aplicarea strategiei de marketing în sfera producerii şi consumului cultural duce la creşterea gradului de fezabilitate a unui proiect cultural, amplifică şi intensifică impactul unui eveniment şi implică publicul în întregul proces de producere, promovare şi distribuţie a bunului cultural.

 În atingerea acestui obiectiv, CJCPCT Gorj va încerca să realizeze:

– armonizarea dorinţelor imediate ale consumatorilor cu interesele culturale pe termen lung ale comunităților locale;

– cunoaştere real[ a cererii şi ofertei culturale;

– elaborarea, diseminarea şi evaluarea de chestionare, anchete, studii care să ofere o imagine cât mai apropiată de adevăr a nevoilor culturale comunitare;

– întocmirea agendei culturale funcţie de aceste nevoi;

– promovarea produselor culturale astfel obţinute.

Pentru ducerea la îndeplinire a strategiei, instituţia va urmări implementarea în cadrul fiecărui program a schemei de bază a unui plan de marketing:

* determinarea obiectivelor;

* stabilirea bugetului;

* alegerea elementelor strategice potrivite proiectului;

* crearea mesajului;

* selecţia mijloacelor media;

* evaluarea campaniei de marketing.

– modificarea politicii de marketing cultural în sensul că oamenii nu trebuie convinşi să consume cultură (pentru că dezvoltarea şi afirmarea spiritual este o constantă şi o nevoie organică), ci să vină singuri în locaţia în care bunul cultural este pus la dispoziţia sa.

6. 6. Centralizator programe şi proiecte 2018

În 2018, activitatea CJCPCT Gorj se va derula în funcție de 3 programe multianuale, în care se vor regăsi atât proiecte devenite tradiționale, cât și proiecte noi, anume:

1. Marketing şi management cultural – relația cu teritoriul;
2. Rădăcini – specializat în cultura popular;
3. Acasă la Brâncuşi – specializat în susţinerea elementelor de cultură scrisă şi promovarea națională şi internațională a imaginii culturale a Gorjului.

Programe ŞI proiecte FINANŢATE ÎN 2018

1. Program ,,Rădăcini”

Proiecte mici (lei)                                                 Estimat          

                                          CJCPCT  ‘50                            1.000              

                                          Fest. Stoina                              300                 

                                          Fest. rapsozi Tismana           1.000              

                                          Fest. Ciuperceni                      500                 

                                          Fest. Bustuchin                       1.100              

                                          Fest. Ţicleni                             800               

Proiecte medii (lei)         

`                                        Târg meşteri pop. olteni         2.000

                                          Fest. ,,Pe fir de baladă”          1.500

                                          Expo Tel Aviv/ Israel             3.500

                                          Festival Godinești                   2.500              

                                          Fest. intern. folclor                 3.500

                                          Festival Maria Apostol           3.000                   

                                          Festival Tismana                      3.500              

                                          Târg meşteri populari             3.500                          

                                          Fest. lăutari Bolboși                2.000              

                                          Târgul de Moș Nicolae            2.500              

                                          Alai obiceiuri de iarnă             2.500              

Proiecte mari (lei)           

                                          Tabăra cercet. etnofolclorica   4.500              

                                          Fest. muz. trad. Gena Bârsan  4.000              

                                          Rural Fest                                     4.500  

                                          Fest. Maria Latarețu                   6.000              

2. PROGAM ,,ACASĂ LA BRÂNCUȘI”

Proiecte mici (lei)

                                          Ziua Culturii Naţionale           500

                                 Expo Plevna/ Bulgaria                      900

                                          Fest. teatru Novaci                   1.000              

                              Fest. românce Țânțăreni                     1.000              

                                          Tabăra arta relig. copii             1.500              

                                          Atelier naț. poezie                     1.000

                                          Expo Chișinău/ Moldova         1.250

                                          Expo Cernăuți/ Ucraina           1.250              

Proiecte medii (lei)                     

                                          Fest. folk și baladă                                                                  3.600                  

Proiecte mari (lei)           

                                          Expoz. Palat Parlament                                                        40.000

                                          Tabăra intern. pict. Rom.-Olanda                                      15.000            

                                          Bursa Brâncuși/ Tabără sc.                                                 15.000

                                          Tabără sclp. Polovragi 10.000            

                                          Gorjfest-Tabără int. sculptură                                            30.000            

                                          Fest. internaț. umor și Salon internaț. caricatură           15.000            

                                          Fest. internațional lit. ,,Tudor Arghezi”                            50.000            

                                          Corala gorjeană                                                                       4.500  

*

Editură:                                                  

                              – Revista Portal Măiastra (4 nr./an)     10.000            

Total                                             Total                                                  Total  

programe                         proiecte           estimat                                    estimat (lei)

2                                                               

                                                                  40                                            255.000

                                          mici:              14                                             14.000            

                                          medii:           12                                            33.500

                                          mari:             14                                            207.500

 Notă:

* Sunt menționate doar programele și proiectele care au finanțare directă, celelalte fiind realizate fie fără alocări de buget, fie prin preluarea cheltuielilor de către administrațiile publice locale sau de alți parteneri de organizare;

* Sumele de mai sus reprezintă atât sumele alocate din bugetul propriu al instituţiei, cât şi cele repartizate pe unele proiecte în teritoriu de către Consiliul Judeţean şi gestionate prin CJCPCT Gorj.

8. 8. Alte evenimente/ activităţi specifice instituţiei:

–  coordonarea de către managerul CJCPCT Gorj, că președinte al Comisiei județene de propuneri și organizare a manifestărilor dedicate împlinirii a 100 ani de la realizarea României mari, a evenimentelor din cadrul programului ,,Centenarul Marii Uniri în Gorj”;

– realizarea de către managerul instituției a scenariilor spectacolelor evocatoare: ,,Poveste despre Mica Unire”, “Brâncuși la Hobița”, “Brâncuși la Tg-Jiu”, “Elvira Godeanu”, “Lăcașul sfânt al lui Zalmoxis” (Peștera Polovragi” etc., puse în scenă de Teatrul ,,Elvira Godeanu” și Ansamblul Artistic Profesionist ,,Doina Gorjului”.

1. PREVIZIONAREA EVOLUŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI, CU O ESTIMARE A RESURSELOR FINANCIARE CE AR TREBUI ALOCATE DE CĂTRE AUTORITATE, PRECUM ŞI A VENITURILOR CE POT FI ATRASE DIN ALTE SURSE ÎN ANUL 2018
2. 1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2018

* Buget de venituri şi cheltuieli (aprobat în ședința din 16.02.2018 a Consiliului Județean Gorj):

885. Total fonduri: 885.000 lei

din care:

       – 545.000 lei cheltuieli personal;

      – 340.000 lei bunuri şi servicii (85.000 lei cheltuieli funcționale; 245.000 lei agenda culturală – manifestări tradiționale și proiecte noi propuse în cadrul Programului ,,Centenarul Marii Uniri în Gorj”; 10.000 lei editură).

      DIFERENŢELE fată de 2017 sunt date de:

* la Capitolul Cheltuieli de personal:

– majorarea salariului brut cu circa 25% prin transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, cf. legii;

– creșterea salariului minim pe economie;

– preluarea de către angajator a unei cote părți a contribuțiilor angajaților cu program de lucru redus;

* la Capitolul ,,Bunuri și servicii”:

– reducerea cheltuielilor la capitolul ,,bunuri și servici” cu 10%, comparativ cu bugetul anului 2017, cf. OUG;

* Având în vedere că la nivelul instituțiilor de cultură cheltuielile pe manifestări sunt incluse în capitolul menționat, unele dintre proiectele tradiționale nu vor mai fi susținute financiar de CJCPCT, anume: Festivalurile folclorice de la Cătune, Căpreni, Rânca, Tg-Cărbunești (Colinde); Festivalul literar ,,N. Dragoș” de la Motru; Festivalul de gimnastică și dans sportiv Măiastra; Festivalul de folk Coloana Infinitului;

* La fel de afectat va fi domeniul editorial, care a fost redus de la 21.000 lei anual la doar 10.000 lei, ceea ce presupune încetarea apariției publicației-arhivă ,,Revista Jiului de Sus”, renunțarea la editarea albumelor de specialitate și a cărților de istorie culturală a Gorjului, punerea sub semnul întrebării a finanțării revistei de cultură ,,Portal Măiastra” care împlinește 15 ani de la apariția numărului inaugural și care, din 2015, apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, fiind prima de acest gen din istoria Gorjului;

– alocarea a doar 50% din necesarul solicitat de CJCPCT Gorj pentru realizarea a 3 proiecte noi dedicate Centenarului Marii Uniri, ceea ce presupune reducerea cu 75% a finanțării proiectului ,,Tabăra de sculptură ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România” și renunțarea la proiectul ,,Album – Gorjul în imagini de epocă/ 1918-2018”.

Facem mențiunea că în cazul în care, pe parcursul anului 2018, se vor face economii pe unele proiecte finanțate direct, CJCPCT Gorj va folosi fondurile astfel disponibilizate în susținerea unora dintre proiectele abandonate în acest moment din lipsă de finanțare.

1. Surse preconizate a fi atrase: 12,5% anume:

– 10.000 lei, prin proiect, de la Uniunea Scriitorilor din România (Festival Internaţional de Literatură ,,Tudor Arghezi: premiile Opera Omnia pentru scriitori români, decont transport invitaţi străini);

– 10.000 lei, Primăria Tg-Cărbunești (Festivalul Internaţional de Arte Vizuale GORJFEST);

– 2.000 lei, Liga Cultural Fiii Gorjului Bucureşti (Premiul Opera Omnia pentru scriitor originar din Gorj – Festival Tudor Arghezi; Premii la Festivalul Internaţional de Umor ,,Ion Cănăvoiu”);

– 25.000 lei parteneri instituţionali din sistemul cultural gorjean (prin contribuţia, că și co-organizatori, la realizarea unor proiecte ale CJCPCT);

– 20.000 lei, Primăria Țânțăreni (partener la proiectul ,,Bursa Brâncuși” care, în acest an, prevede realizarea în cadrul Taberei de sculptură a busturilor lui Mihai Eminescu și Tudor Vladimirescu, opere ce vor fi amplasate în fața Centrului Cultural din localitate);

– 15.000 lei, Primăria Polovragi (partener în realizarea Taberei ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România”).

– 28.000 lei, Ministerul Culturii, pe proiecte aprobate în cadrul Programului ,,Centenar”.

                                                                  TOTAL estimat: 110.000 lei

1. Ponderea cheltuielilor de personal din total cheltuieli: 61,58%;
2. Ponderea cheltuielilor de capital din total cheltuieli: nu sunt acordate de ordonator;
3. Grad de acoperire a salariilor din subvenţie: 100%;
4. Ponderea cheltuielilor material din total buget: 38,42%;
5. Ponderea altor surse estimate a fi atrase din total buget: 12,5 %;
6. Cheltuieli pe beneficiar: 255.000 lei.
7. 2. Număr de beneficiari estimaţi pentru anul 2018

Având în vedere că instituţia nu dispune de sediu propriu, la centru se vor desfășura doar vernisaje de expoziţii, lansări de carte şi reviste, microspectacole de muzic şi poezie. Toate celelalte evenimente se vor desfăşura în spaţii aparţinând altor instituţii şi aşezăminte sau în aer liber.

Estimări:

– la sediu: circa 1.000 beneficiari;

– în alte spaţii: circa 20.000 beneficiari. 

3. 3. Strategia şi programul minimal propuse pentru anul 2018

În 2018, activitatea CJCPCT Gorj se va derula tot în funcţie de 3 programe multianuale, anume:

1. Marketing şi management cultural – relaţia cu teritoriul;
2. Rădăcini – specializat în cultura popular;
3. Acasă la Brâncuşi – specializat în susţinerea elementelor de cultură scrisă şi promovarea națională şi internațională a imaginii culturale a Gorjului.

Având în vedere performanţele obţinute până în prezent, considerăm că prioritatea managementului în perioada următoare va fi continuarea dezvoltării instituţiei, astfel încât programele şi proiectele derulate să răspundă cu adevărat necesităților culturale ale comunităților locale. 

Obiectivele strategice ale managementului:

* în domeniul resurselor umane:

– asigurarea, motivarea şi menţinerea resurselor umane existente în acest moment în cadrul instituţiei;

– angajarea unor specialişti pe posturile vacante de documentarist şi maestru coregraf;

– dezvoltarea instituţiei prin depunerea de demersuri în obţinerea de la autoritatea publică a unui post pe segmentul cercetare (etnologie, sociologie, antropologie);

– creşterea eficienţei şi a gradului de asumare individuală a responsabilităților ce revin fiecărui angajat;

– creşterea gradului de inițiativă personal în domeniul de specialitate revenit fiecăruia prin Fisa de post;

– continuarea structurii activității prin repartizarea fiecărui specialist ca director de programe şi proiecte pe zona de responsabilitate profesional;

– asigurarea condiţiilor privind formarea şi perfecţionarea angajaţilor, în scopul dezvoltării competentelor care să le permită să performeze.   

* în domeniul economico-financiar:

– previzionarea evoluţiei financiare a instituţiei în corelaţie cu subvenţiile acordate de către Consiliul Judeţean Gorj şi cu fondurile atrase de către manager din alte surse decât acelea provenite de la autoritatea public. Având în vedere precaritatea surselor de venituri proprii, ponderea subvenţiilor va rămâne în continuare de 100% din total buget;

– atragerea de surse financiare altele decât bugetul alocat de circa 5% din total. Sursele de realizare vor fi: accesare proiecte Uniunea Scriitorilor, Fondul Cultural Naţional, parteneriate cu alte instituţii de profil, sponsorizări, parteneriate public-private;

– eficientizarea cheltuielilor, în sensul economisirii de fonduri în segmentele în care acest lucru e posibil fără a afecta funcţionalitatea normal a instituţiei;

* în domeniul administrativ:

– întărirea capacității instituţionale şi de administrare a programelor culturale şi a proiectelor aferente acestora;

– completarea documentelor interne de organizare şi funcţionare în concordantă cu obiectivele de dezvoltare instituţional şi prevederile legale în domeniu;

– elaborarea de propuneri – atunci când circumstanţele cer acest fapt – privind îmbunătățirea modului de administrare a instituţiei, înaintarea acestora către autoritatea publică şi depunerea de diligente pentru aprobarea lor. 

* în domeniul proiectelor culturale specifice instituţiei, se păstrează obiectivele aprobate prin Proiectul de management pentru perioada 2016-2019, anume:

– coordonarea, monitorizarea și sprijinirea așezămintelor culturale din teritoriu;

– dezvoltarea segmentului de educaţie permanentă;

– conservarea și promovarea culturii tradiționale a Gorjului;

– conservarea și promovarea elementelor de patrimoniu imaterial din judec;

– dezvoltarea structurilor și elementelor culturii de performanță;

– promovarea turismului natural, istoric, cultural și religios al zonei;

– promovarea și susținerea excelenței în domeniile vieții culturale gorjene;

– promovarea națională și internațională a imaginii Gorjului prin amplificarea brand-urilor existente și crearea altora noi.

* în domeniul managementului de proiect

Se va urmări:

– elaborarea și implementarea Programului anual minimal al manifestărilor cultural-educative ale Centrului, structurat pe activități finanțate de la buget, surse atrase, donații și sponsorizări, fonduri nerambursabile sau care nu necesită finanțare, cu colaborarea unor instituții și personalități care au manifestat disponibilitate în susținerea acestora, program fundamentat potrivit proiectului și contractului de management pentru mandatul 2016-2019, programelor și strategiilor culturale europene, naționale și locale;

– dezvoltarea, modernizarea și promovarea serviciilor oferite de instituție și performarea actului cultural-educațional la nivelul județului.

PROGRAME ŞI PROIECTE PROPUSE PENTRU ANUL 2018

*

1. PROGRAM ,,MARKETING ŞI MANAGEMENT CULTURAL”

Obiectiv: Relaţia cu teritoriul. Sprijin metodic, coordonare şi monitorizare activitate

Proiecte:

1. CULTURA GORJULUI ÎNTRE CERERE ȘI OFERTĂ

– Conceperea, completarea și transmiterea în teritoriu a unui nou Chestionar privind consumul cultural în Gorj;

– Realizarea politicilor culturale locale pe anul 2018 în funcție de evaluările rezultate în baza Chestionarului.

                  Parteneri: directori de așezăminte, bibliotecari, cadre didactice, preoți, funcționari publici, elevi.

1. AGENDA CULTURALĂ 2018 A JUDEŢULUI GORJ

– Solicitare, compatibilizare, selecție, concepție grafică și tehnoredactare;

– Întocmire şi transmitere în teritoriu a Calendarului istoric şi cultural al Gorjului pe anul 2018 (aniversări evenimente, instituţii, personalităţi, primă atestare documentară);

1. STRATEGII ȘI POLITICI CULTURALE ÎN GORJ

– Organizarea Seminarului metodic ,,Strategii şi politici culturale în Gorj” – întâlnirea anuală cu directorii şi responsabili culturali din teritoriu;

– Sprijinirea activității Universităților populare de tradiţie din Gorj.

                  Situaţie 2018: Baia de Fier, Turceni, Săcelu; Motru; Țânțăreni

– Sprijinirea în continuare a autorităților publice locale în completarea dosarelor pentru accesarea de fonduri în cadrul Programului prioritar naţional privind reabilitarea, modernizarea şi dotarea căminelor culturale;

– Menținerea/ consolidarea parteneriatelor public-privat, care pot diminua presiunea asupra bugetului Consiliului Județean

                  Parteneri: obștea Peștișani, obștea Cerbul Novaci

– Menținerea/ consolidarea parteneriatelor cu ONG-uri ce au ca obiect al activității organizarea și promovarea elementelor de cultură populară și cultură scrisă;

                  Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Uniunea Epigramiștilor, Uniunea Caricaturiștilor etc. și filialele regionale ale acestora; Asociații și fundații culturale locale, naționale și internaționale.

*

2. PROGRAM ,,RĂdĂcini”

Obiectiv: Conservarea șși promovarea culturii tradiționale a Gorjului:

Proiecte:

1. CONSERVAREA MEMORIEI CULTURALE A GORJULUI

– participarea cu expoziţii de costum popular gorjenesc, meşteri populari şi material de promovare a Gorjului la târguri naţionale şi internaţionale de turism;

– trecerea la un nou modul strategic a Taberei de cercetare a tradiţiilor culturale ,,Constantin Brăiloiu’’, dat fiind că în cele XIII ediții derulate până în 2017 inclusiv s-a reușit radiografierea elementelor de cultură de la nivelul teritoriului și orientarea acesteia spre obiective punctuale: obicei, datină, meșteșug, tradiții gorjenești etc. Ediția 2018 va avea ca obiect al cercetării gastronomia tradițională a Gorjului;

– finalizarea ediției prin publicarea primei Cărți de bucate tradiționale gorjenești;

– organizarea că titular de proiect sau ca partener a 28 festivaluri folclorice şi a 35 sărbători comunitare devenite tradiţionale;

– restructurarea Simpozionului ,,Satul romanesc-sat european”, care și-a epuizat resursele culturale și transformarea acestuia în evenimentul RURAL FEST, care va fi orientat spre evidențierea și promovarea elementelor de tradiție și modernitate ale satului gorjenesc;

                  Localități propuse: sat Sohodol/ Tismana (arhaic) – sat Baia de Fier (modern) 

– organizarea, împreună cu zece autorități administrative şi culturale din teritoriu, a unor expoziţii de artă populară semnificative pentru zona respective;

– sprijinirea administraţiilor locale în înfiinţarea de muzee şi colecţii muzeale mixte şi specializate în localitățile în care nu exist încă astfel de instituţii (Vladimir, Motru, Stoina – Muzeul Mărțișorului);

– menţinerea şi amplificarea Târgurilor meşterilor populari devenite tradiţionale, creşterea constantă a numărului meşterilor gorjeni şi a gradului de participare a acestora la manifestări de gen naţionale şi internaţional; organizarea, în parteneriat cu administrațiile publice locale de noi târguri: Drăguțești, Turceni, Baia de Fier, Tismana etc.;

– organizarea unei ediții festive a Târgului meșterilor populari care, în anul CENTENARULUI va deveni Târgul meșterilor populari români

                  Participanți invitați: meșteri populari români din Moldova, Bucovina de N., Valea Timocului, Ungaria, Bulgaria, din diaspora și din comunitățile românești stabile din Europa;

– participare la organizarea Târgului de meşteşuguri şi produse tradiţionale ale oltenilor de sub munte de la Polovragi;

– arhivarea evenimentelor folclorice de peste an în publicaţia Revista Jiului de Sus, în măsura în care se va găsi o nouă sursă de finanțare pentru aceasta;

– editarea de studii, albume şi culegeri de specialitate, a publicaţiei,,Crinul satelor” şi acordarea de sprijin așezămintelor din teritoriu în editarea de reviste ocazionale, studii, monografii locale;

– realizarea, în măsura în care Consiliul Județean va acorda Centrului, la rectificare, pe programul ,,Centenarul Marii Uniri în Gorj”, suma de 20.000 lei solicitată, a Albumului ,,Gorjul în imagini de epocă” (1918-2018), ce va cuprinde, pe cât posibil, imagini din fiecare localitate a județului;

– sărbătorirea a 50 ani de la înfiinţarea CJCPCT Gorj (înfiinţat la 1 martie 1968);

– organizarea Zilelor Culturii Populară e a Gorjului ediţia a VIII-a;

– realizarea de filme documentare cu tematica divers, care să conserve obiceiuri, tradiţii, meşteşuguri, manifestări laice şi religioase etc.;

– organizarea, de Ziua Internațională a Iei Românești, în cadrul Programului ,,Centenarul Marii Uniri în Gorj”, a unei expoziții de gen, la Sala ,,C-tin Brâncuși” a Parlamentului României;

– organizarea, în cadrul Programului ,,Centenarul Marii Uniri în Gorj”, a unei expoziții de costum popular gorjenesc la Tel Aviv, Israel;

– înregistrări audio lăutari, povestitori, bocitoare, zorile, colinde etc.;

– completarea permanent a Arhivei clasice şi electronice a instituţiei;

– completarea permanentă a Bibliotecii de specialitate.

1. OBICEIURI ȘI DATINI ÎN GORJ

– permanentizarea unor manifestări artistice având ca fundament obiceiuri și datini gorjenești: Alaiul obiceiurilor de iarnă (Tg-Jiu, ediţia XXVIII), Festivalurile de datini şi obiceiuri de iarnă de la Motru (ediţia a VI-a) şi Tg-Cărbunești (ediţia a IV-a), Alaiul obiceiurilor de iarnă (Motru şi Novaci, ediţia a IV-a);

 – completarea unor festivaluri şi sărbători comunitare cu mici târguri ale meşterilor populari şi de produse tradiţionale: Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Motru, Rovinari etc.;          

1. ARHIVA culturală a Gorjului:

– completarea permanentă a Arhivei audio-video a CJCPCT Gorj;

1. S.O.S. PATRIMONIUL CULTURAL IMATERIAL GORJENESC

– Reeditarea în versiune finală (romană şi englez), urmare a finalizării cercetărilor din ultimii 13 ani, a Hărții culturale a Gorjului şi difuzarea acesteia la evenimentele naţionale şi internaţionale la care va participa Judeţul Gorj.

*

3. PROGRAMUL ,,ACASĂ LA BRÂNCUȘI”

specializat în susținerea elementelor de cultură scrisă și promovarea națională

și internațională a imaginii culturale a Gorjului.

Proiecte

1. ARTIFEX:

– Organizarea şi desfășurarea marilor evenimente culturale prevăzute în Agenda culturală a instituţiei:

* Festivalul internațional de literatură ,,Tudor Arghezi”

                  Participanți invitați: scriitori şi artişti plastici din România, Olanda, Spania, Franţa, Grecia, Italia, Moldova, Ucraina, Bulgaria

* Tabăra internațională de artă modernă România-Olanda;

* Tabăra națională ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România” și realizarea Colecției omonime de artă a lemnului

                  Locație: Platoul mănăstirii Polovragi

                  Partener: Primăria Polovragi

* Festivalul internațional al artelor vizuale GORJFEST

                  Participanți invitați: artiști plastici români din Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, din diaspora și din comunitățile românești stabile din Europa

* Bursa Brâncuși – Tabără sculptură

                  Obiectiv: Realizarea, în cadrul Programului ,,Centenarul Marii Uniri în Gorj”, a busturilor lui Mihai Eminescu și Tudor Vladimirescu, și amplasarea acestora în fața Centrului Cultural de la Țânțăreni

                  Partener: Primăria Țânțăreni

* Festivalul internațional de umor ,,Ion Cănăvoiu” şi Salonul internațional de caricatură

* Continuarea proiectului Galeria Nemuritorilor Gorjului, esplanada centrală Tg-Jiu;

* Organizarea Festivalului de film documentar ,,Acasă la Brâncuşi”, ediţia a VII-a;

* Realizarea a circa 20 expoziții diverse (artă plastică, fotografică, populară), în județ, în tară și în afara acesteia (Bulgaria, Israel, Moldova, Ucraina, Serbia).

PLAN EXPOZIŢIONAL

Estimat 2018:

– Expoziţie de fotografie ,,Nemuritorii Gorjului-Membri ai Academiei Române originari din Gorj, sediu;

– Expoziție de artă populară gorjenească, sediu;

– Expoziție internațională de artă plastică ,,100 de artiști pentru 100 România” (România, Bulgaria, Serbia, Rep. Moldova, Ucraina), Sala ,,C-tin Brâncuși” a Parlamentului României;

– Expoziție de pictură Florin Hutium, sediu;

– Expoziție de icoane pe vatră, sediu;

– Expoziție de pictură și sculptură Ioana și Traian Duță, sediu;

– Expoziție de artă populară gorjenească din colecția Gabriel Boiangiu;

– Expoziție de artă a lemnului Pompiliu Ciolacu;

– Expoziție internațională de artă plastică ,,100 de artiști pentru 100 România” (România, Bulgaria, Serbia, Rep. Moldova, Ucraina), Muzeul de artă din Plevna, Bulgaria;

– Expoziție fotodocumentară ,,Mari personalități oltene” (prilejuită de sărbătorirea primei ediții a Zilei Olteniei, sediu;

– Expoziție de artă plastică – lucrări realizate în Tabăra internațională România-Olanda, sediu;

– Expoziție de ilustrație de carte (Festivalul internațional de literatură ,,Tudor Arghezi”, sediu;

– Expoziție de costume, documente și fotografii Elvira Godeanu (sărbătorirea a 25 ani de la înființarea Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu”, sediu;

– Expoziție de costum popular gorjenesc, Sala ,,C-tin Brâncuși” a Parlamentului României;

– Expoziție de fotografie documentară și costum popular gorjenesc, Tel Aviv, Israel;

– Vernisaj colecție artă a lemnului cu lucrări realizate în cadrul Taberei ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România”, platou Mănăstirea Polovragi;

– Expoziție de artă plastică – lucrări realizate în cadrul Festivalului internațional de arte vizuale Gorjfest;

– Vernisaj colecție sculptură cu lucrări realizate în cadrul proiectului Bursa Brâncuși (busturi Mihai Eminescu și Tudor Vladimirescu), scuar Cămin Cultural Țânțăreni;

– Salonul internațional de caricatură, sediu;

– Expoziție de artă populară gorjenească dedicată Zilei Naționale a României și împlinirii a 100 ani de la Marea Unire, Centrul Cultural ,,Eudoxiu Hurmuzachi”, Cernăuți, Ucraina;

– Expoziție de artă populară gorjenească dedicată Zilei Naționale a României și împlinirii a 100 ani de la Marea Unire, Universitatea de Muzică, Teatru și Arte Plastice Chișinău, Rep. Moldova;

– Expoziție de artă populară gorjenească dedicată Zilei Naționale a României și împlinirii a 100 ani de la Marea Unire. 

Total estimat 2018: 22  

* Menținerea  Editurii CJCPCT Gorj – pe segmentele cultura populară, istorie culturală, literatură, arte plastice;

Notă: Așa cum am specificat deja, datorită reducerii cu 10% a bugetului total pe manifestări, finanțarea Editurii pe anul 2018 reprezintă doar 47% din cuantumul anului 2017. Prin urmare, la momentul analizei, finanțarea este asigurată doar pentru apariția revistei ,,Portal Măiastra”, 4 numere pe an. În aceste condiții, apariția altor publicații – reviste, albume, cărți, studii – este condiționată de eventuale economii generale, de preluarea, puțin probabilă, a cheltuielilor de tipărire de alte persoane fizice sau juridice, de o improbabilă mărire a subvenției în urma unor rectificări bugetare sau de includerea în costurile generale ale unor evenimente a respectivelor publicații.

Menționăm că este pentru prima dată în ultimii 14 ani când, obiectiv, de la 20-30 publicații anuale, se va ajunge la maximum 3-4 (a se vedea și prognoza editorială pe anul 2018).

PLAN EDITORIAL

(estimat)

1. REVISTE
2. Revista Jiului de Sus, 2 nr. – fără buget;
3. Portal Măiastra, 4 nr. (trimestrial) – bugetată integral;
4. Crinul satelor, 1 nr. (reducere nr. pagini și preluare în proiectul RURAL FEST);
5. Hazul, 1 nr. (preluare în proiectul Festivalul internațional de umor);
6. Bilete de papagal, 1 nr. (preluare în proiectul Festival internațional ,,Tudor Arghezi”;

– Sprijinirea tehnoredactării revistelor ocazionale din teritoriu: Radacini-Baia de Fier; Vestitorul-Stănești, Săcelata-Săcelu, Ad Motrium – Motru, Glasul cetății – Țicleni, Novaceanul-Novaci.

2. ALBUME/ Pliante
3. GORJFEST 2017 (preluare în proiect Festival internațional de arte vizuale GORJFEST);
4. Tudor Arghezi – 11 poezii, ediţie bilingvă româno-spaniolă;
5. Salonul Internaţional de Caricatură 2018 (preluare preluare în proiectul Festivalul internațional de umor);
6. Pliant Tabăra ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România” – bugetare din eventuale economii pe proiecte manifestări;
7. CĂRTI: 3 studii de istorie culturală, culegeri de folclor, monografii etc. – finanțare asigurată de autori sau diverse persoane juridice.
8. ALTE TIPĂRITURI
9. Harta culturală a Gorjului (pliant), reeditare limba engleză – bugetare din eventuale economii pe proiecte manifestări;
10. Bucătăria tradițională gorjenească – bugetare din eventuale economii pe proiecte manifestări.

Total estimat 2018: 14

* Finalizarea demersurilor de înfiinţare a Reprezentantei Gorj a Uniunii Scriitorilor din România.

1. EUROPA DE-ACASĂ

– amplificarea participării creatorilor gorjeni la festivaluri, saloane, târguri etc.;

– amplificarea schimburilor culturale internaționale prin contacte directe cu instituții și organisme culturale similare, precum și prin procedeul realizării de parteneriate între instituţii gorjene și străine ;

– amplificarea legăturilor cu diaspora, stabilirea de contacte cu comunitățile românești stabile din spațiul UE, cu asociațiile și fundațiile culturale românești din aceste zone și realizarea de turnee în respectivele cri;

– includerea în Agenda cultural anual a instituției și a Gorjului – precum și în orice alte pliante și albume de prezentare a ținutului – a informațiilor despre potențialul turistic al județului şi despre oportunitățile culturale oferite de acesta;

– participarea, prin manager, la conceperea şi realizarea Programului ,,Centenarul Marii Uniri în Gorj;

– participarea la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri internaţionale de turism.

Sintetic, având în vedere necesitatea eficientizării continue a activității instituției, pentru anul 2018, indicatorii culturali propuși a fi realizați de manager sunt următorii:

Nr. crt.                                                                                                                 INDICATORI

                                                                                                                                 planificat

1. Nr. programe culturale multianuale                                               3
2. Nr. proiecte în cadrul programelor                                               110
3. Nr. de activități/ programe de educație

          permanentă                                                                                               5

4. Nr. colecții muzeale/ muzee nou înființate                                   2
5. Nr. proiecte/ acțiuni de conservare, promovare

          și transmitere a valorilor morale, culturale,

          artistice comunitare, naționale și/ sau

          universale, a obiceiurilor, tradițiilor și

          meșteșugurilor, a artei contemporane,

          organizate sau susținute                                                                       40

6. Studii, cercetări, activități de documentare/

          monografii                                                                                                  5

7. Nr. de activități/ manifestări cultural-artistice

          pe genuri (finanțate)                                                                               40

8. Alte manifestări culturale: expoziții temporare

          sau permanente, seminarii, conferințe,

          simpozioane                                                                                                25

9. Evidența patrimoniului propriu                                              fără sediu
10. Nr. de apariții în presă                                                                            400
11. Materiale de promovare                                                                          5
12. Nr. parteneriate realizate                                                                       50
13. Realizarea unor studii privind cunoașterea

          categoriilor de public, a așteptărilor acestuia                                 2

14. Perfecționarea personalului – nr. de angajați

          care vor urma diverse forme de perfecționare                                2

Precizăm că în tabelul de mai sus sunt cuprinse atât proiectele propuse a fi finanțate parțial sau total de către CJCPCT Gorj, cât și proiectele care nu presupun finanțare din partea instituției, aceasta fiind preluat de către parteneri: Consilii locale, așezăminte culturale din teritoriu, organisme neguvernamentale, organizații sau uniuni de creație, alți colaboratori.

*

Limite valorice ale investiţiei în proiecte în anul 2018

Categorii proiecte                            Limite valorice ale investiției în proiecte

MICI                                                 de la 100 lei până la 1.500 lei

MEDII                                              de la 1.500 lei la 4.500 lei

MARI                                                de la 4.500 lei la 50.000 lei

*

PARTEA A II-A

Propuneri pentru modificarea şi/ sau completarea clauzelor contractuale, formulate, după caz, în baza prevederilor art. 39 alin (3) din ordonanţa de urgent

Nu este cazul.

Manager

Ion Cepoi