RAPORT

privind managementul

Centrului Judeţean pentru Conservarea

şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj

pe anul 2020

Manager

Ion Cepoi

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj este un aşezământ cultural de rang judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Gorj.

Rolul său ca instituţie publică de cultură este acela de conservare, cercetare, protejare, transmitere, promovare şi punere în valoare a culturii tradiţionale şi a patrimoniului cultural imaterial, precum şi de valorizare a creaţiei artistice contemporane a judeţului.

Conform criteriilor asumate prin Proiectul de management pentru perioada 2019-2022, în dezvoltarea performanţei culturale a CJCPCT Gorj în strategia pentru anul 2020 s-a propus a se urmări:

– întărirea capacităţii instituţionale şi de administrare a programelor şi proiectelor organizate în regie proprie şi/sau în parteneriat cu instituţii şi organisme culturale din judeţ, ţară şi străinătate;

– elaborarea şi implementarea unui concept realist de dezvoltare instituţională care să includă şi elemente de strategie culturală pe termen mediu şi lung, pornind de la nivelul de performanţă atins în ultimul deceniu, de necesităţile culturale ale comunităţilor locale şi ale grupurilor specifice de actori culturali cu activitate constantă şi grad mare de creativitate în domeniu, de resursele financiare alocate de ordonatorul de credite şi de capacitatea profesională a specialiştilor instituţiei;

– definirea mai exactă a atribuţiilor de instituţie metodică pentru aşezămintele culturale din teritoriu şi, în absenţa ori în lipsa de finanţare a unor filiale ale uniunilor de creaţie profesionistă, de centru cultural judeţean pentru segmente majore de cultură scrisă (literatură, arte vizuale, creaţie umoristică, muzică corală, colecţii muzeale de artă modernă);

– previzionarea cât mai corectă a evoluţiei financiare pentru perioada respectivă în corelaţie cu resursele financiare alocate de Consiliul Judeţean Gorj; – amplificarea capacităţii de promovare a imaginii proprii a instituţiei şi creşterea vizibilităţii acesteia la nivel judeţean, regional, naţional şi internaţional prin programe şi proiecte adaptate acestui obiectiv;

– asigurarea, dezvoltarea, motivarea şi menţinerea resurselor umane în cadrul instituţiei în vederea realizării eficiente a obiectivelor acesteia şi a satisfacerii nevoilor profesionale şi sociale ale angajaţilor, în limita resurselor financiare alocate.

*

În cursul anului 2020, aceste obiective şi criterii au fost îndeplinite în majoritatea lor, cu menţiunea că activitatea a avut amploarea şi relevanţa permise de condiţiile speciale şi restricţiile impuse de pandemia de coronavirus, care a produs modificări esenţiale ale întregului proces managerial, anume:

– restrângeri impuse de legislaţie în privinţa organizării activităţii culturale în spaţii închise sau deschise în funcţie de de gradul de infectare la nivel de judeţ şi/ sau localitate gazdă a evenimentului cultural;

– orientarea activităţii, începând de la mijlocul lunii martie 2020, spre mediul on line;

– diminuarea bugetului pe manifestări al instituţiei cu circa 40% faţă de bugetul aprobat iniţial;

– repartizarea unui procent important din cheltuielile materiale tradiţionale către achiziţionarea de instrumente şi materiale de dezinfecţie în vederea securizării sănătăţii personalului;

– amplificarea activităţii de cercetare şi editare pe întreg parcursul anului 2020;

– apropierea de instituţie şi de evenimentele organizate de aceasta a unei categorii de beneficiari mai puţin relevanţi până în acel moment: utilizatorii de informaţie de pe platformele de socializare: facebook, twitter etc. Dacă până în 2020, procentul celor care accesau pagina de facebook a instituţiei se situa sub 3-4% din total beneficiari (maximum 1.500 de persoane), din martie şi până la finalul anului 2020, numărul acestora a depăşit 100.000. Impactul dovedit a fost unul major, insituţia devenind bine cunoscută în mediul on line din ţară şi din lume. O statistică relativ completă a accesărilor este prezentată în anuarul ,,Revista Jiului de Sus”, publicaţie arhivă a evenimentelor culturale organizate de CJCPCT Gorj.

*

PARTEA I

A. EVOLUTIA INSTITUŢIEI ÎN RAPORT CU MEDIUL ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA

a. 1. Colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleiaşi comunităţi

Analiza primară a pieei, realizată din perspectiva îmbunătăţirii ofertei destinate consumului cultural de către CJCPCT, certifică faptul că la nivelul judeţului există şi alte instituţii cu profil apropiat, care, cel puin pe segmentul cultură populară, se adresează aceluiaşi public potenţial: Ansamblul artistic profesionist ,,Doina Gorjului” (instituţie de spectacole) şi Şcoala populară de artă (instituţie de învăţământ vocaţional). Există, de asemenea, ONG-uri care au ca obiect declarat de activitate cultura populară, după cum trebuie menţionat şi că aşezămintele din teritoriu, ca şi o parte din instituţiile şcolare de la nivelul judeului, dezvoltă proiecte locale privitoare la valorizarea tradiţiilor comunitare.

Parţial, acelaşi lucru se manifestă şi în domeniul culturii scrise/ de elită/ de performanţă. Facem referire la activitatea Filialei Gorj a Uniunii Artiştilor Plastici, la aceea a Centrului Cultural ,,C-tin Brâncuşi” – specializat în promovarea şi valorizarea creaţiei brâncuşiene, precum şi la cea expoziţională a Muzeului Judeţean Gorj.

Profesionalismul specialiştilor angajaţi sau colaboratori, diversitatea programelor şi a proiectelor propuse, la Tg-Jiu sau în teritoriu, care şi-au dovedit oportunitatea şi valoarea atât pe segmentul cultură populară cât şi pe acela al creaţiei artistice contemporane, calitatea de singură instituţie metodică a Consiliului Judeţean, existenţa singurei edituri de instituţie şi a singurei reviste de cultură (Portal Măiastra) din judeţ ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, i-au conferit şi întărit Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj rolul de principal promotor al activităţii culturale de gen la nivelul Gorjului şi în condiţiile puţin favorabile generate de pandemie, fiind singura instituţie culturală a Consiliul Judeţean care şi-a respectat aproape în întregime – în mediul real şi, mai ales, în cel virtual – Agenda proprie de activităţi propusă pentre anul 2020. Facem menţiunea că evenimentele asumate în calitate de titular de program/ proiect au fost integral derulate; nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu acelea în calitate de partener, unele dintre administraţiile locale anulând parţial sau total, din cauze financiare ori sanitare, manifestările aprobate în Agenda proprie şi, implicit, în aceea a Judeţului.

În perioada supusă evaluării, având în vedere că majoritatea evenimentelor s-au organizat şi desfăşurat on line – ceea ce a presupus diminuare de cheltuieli per eveniment, logistică mai puţină, mediatizare majoră în presa scrisă (presă de informaţie şi culturală) şi vorbită (televiziune, radio, platforme de socializare) Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale a colaborat în calitate de organizator principal sau partener de organizare/ coproducător într-o mai mică măsură cu partenerii tradiţionali :instituţii, aşezăminte, ONG-uri, unităţi administrativ teritoriale, alte entităţi cu adresabilitate directă către comunitatea Gorjului, anume:

* Aşezăminte aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Gorj: Ansamblul Artistic Profesionist ,,Doina Gorjului” şi Şcoala Populară de Artă Tg-Jiu

Proiecte comune:

* în calitate de organizator principal, având ca partener Ansamblul ,,Doina Gorjului”:

– Ziua Culturii Naţionale; Mica Unire; Festivalul Internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”, Festivalul Internaţional de Arte Vizuale GORJFEST;

* în calitate de organizator principal, având ca partener coala Populară de Artă:

– Festivalul internaţional de umor ,,Ion Cănăvoiu”.

* Instituţii culturale de sub autoritatea Consiliului Judeţean: Biblioteca Judeţeană ,,Christian Tell”, Muzeul Judeţean ,,Al. Ştefulescu”:

Proiecte comune:

* în calitate de organizator principal, având ca partener Biblioteca Judeţeană:

– Festivalul internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”, Festivalul internaţional de umor ,,Ion Cănăvoiu”.

* în calitate de organizator principal, având ca partener Muzeul Judeţean:

– Seminarul ,,Strategii şi politici culturale în Gorj”.

* Instituţii aflate sub autoritatea Consiliului local Tg-Jiu: Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”:

Proiecte comune:

* în calitate de organizator principal, având ca partener Teatrul:

– Spectacole de celebrare a unor evenimente sau personalităţi: Ziua Culturii Naţionale; ,,Poetul este un rege şi i se cuvine un tron”- program de sărbătorire la împlinirea unei vârste rotunde a personalităţilor Gorjului contemporan (off line şi on line);

– expoziţia de documente şi costume Elvira Godeanu (sediul Teatrului);

– lansări de reviste şi cărţi; Festivalul Internaţional de Literatura ,,Tudor Arghezi”;

– recitaluri poetice;

– poem cinematografic: ,,Eminescu la Floresti” – film închinat popasului eminescian din vara anului 1878.

* Aşezăminte culturale aflate sub autoritatea Consiliilor locale: 8 case de cultură şi 61 Cămine culturale din judeţ:

Proiecte comune:

* în calitate de organizator principal, având ca partener aşezămintele din teritoriu:

– 11 festivaluri locale, judeţene şi interjudeţene de folclor (on line; Tg-Jiu, Novaci/2, Polovragi/2,Tismana, Tg-Cărbuneşti, Motru, Baia de Fier, Rovinari, Turceni);

– sprijin de specialitate în editarea a 5 reviste ocazionale locale (Onoare şi jertfă, Rădăcini – Baia de Fier; Interfluvii – Rădineşti; Săcelata – Săcelu; Ad Mutrium – Motru).

* Alte instituţii din municipiu: Palatul Copiilor Tg-Jiu, Liceul de arte ,,C-tin Brăiloiu” Tg-Jiu, Universitatea ,,C-tin Brâncuşi” Tg-Jiu:

Proiecte comune:

* în calitate de co-organizator, ca partener al Palatului Copiilor: Târgul meşterilor populari copii (on line);

* în calitate de organizator principal, având ca partener Liceul de arte:

– Festivalul judeţean ,,Corala gorjeană” (on line).

* în calitate de organizator principal, având ca partener Universitatea ,,C-tin Brâncuşi”:

– proiectul ,,Bursa Brâncuşi”: realizarea bustului lui Al. Ioan Cuza la împlinirea a 200 ani de la naştere/ 20 martie 2020 şi amplasarea lui înntr-un amfiteatru al Facultăţii de drept dinTg-Jiu;

* Fundaţii, asociaţii, Uniuni sau filiale ale uniunilor de creaţie: Uniunea Scriitorilor din România, Societatea Umoriştilor Gorjeni, filiala Tg-Jiu a Societăţii de Stiinţe Filologice din România, Uniunea Epigramiştilor din România, Uniunea Caricaturiştilor din România, filialele U.A.P. din Argeş, Vâlcea, Cluj, Dolj, Mehedinţi, Hunedoara, Cluj, Filiala USR Craiova şi Reprezentanţa Gorj a Uniunii Scriitorilor din România:

Proiecte comune:

* în calitate de organizator principal, având ca partener:

1. Uniunea Epigramiştilor din România, Uniunea Caricaturiştilor din România, Societatea Umoriştilor Gorjeni:

– Festivalul Internaţional de umor ,,Ion Cănăvoiu” (concurs creaţie literară umoristică, Salon Internaţional de Umor);

2. Filiala Gorj a Societăţii de Ştiinţe Filologice:

– editarea revistei ,,Portal Măiastra”, Colocviile revistei ,,Portal Măiastra”;

3. Uninuea Scriitorilor din România, Filiala Craiova şi Reprezentanţa Gorj a USR:

– Festivalul internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi; Atelierul Naţional de Literatură ,,Serile la Brădiceni”;

4. Filialele U.A.P. din Argeş, Vâlcea, Cluj, Dolj, Hunedoara:

– Organizare de excpoziţii de artă plastică, populară şi fotografică la Tg-Jiu, respectiv Curtea de Argeş, Rm. Vâlcea, Turda, Simeria.

* Obşti, Asociaţii, UAT-uri:

– în calitate de organizator principal, având ca partener:

1. Consilii locale: Consiliul local Polovragi: Tabăra şi colecţia de artă în aer liber ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România”, Nedeea de Sf. Ilie, Festivalul de folclor pastoral ,,Cheile Olteţului”, Festivalul de colinde de Crăciun; Consiliul local Ţânţăreni: filmul documentar Eminescu la Floreşti; Primăria Novaci: Festivalul de folclor pastoral ,,Urcatul oilor la munte”; Primăria Baia de Fier: Festivalul pastoral ,,Coborâtul oilor de la munte”; Primăria Tg-Cărbuneşti: Festivalul Internaţional de Literatură ,,Tudor Arghezi”, Festivalul de muzică tradiţională ,,Gena Bârsan”.

2. GAL (Grupul de Acţiune Locală) Parâng, cu implicare pe raza localităţilor Muşeteşti, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Polovragi, Alimpeşti, Bumbeşti-Piţic, Bengeşti-Ciocadia, Săcelu: Tabăra de sculptură ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România”, Polovragi.

*

În ceea ce priveşte promovarea imaginii internaţionale a instituţiei, anul 2020 nu a permis continuarea relaţiilor artistice off line cu uniunile, fundaţiile şi asociaţiile culturale din afara ţării. Acestea au continuat exclusiv în mediul on line şi au constat în transmiterea pe pagina de facebook a Centrului a evenimentelor organizate şi receptarea în acelaşi mod a unor mesaje de solidaritate culturală, precum şi a unor lucrări de literatură şi artă utilizate în contextul manifestărilor menţionate mai sus.

A.2. Analiza SWOT

Luând în consideraţie că CJCPCT Gorj are atribuţii în monitorizarea şi coordonarea activităţii aşezămintelor culturale din teritoriu, efectele pozitive sau negative ale activităţii acestora influenţează într-o măsură apreciabilă şi performanţele profesionale ale instituţiei judeţene. Acest fapt s-a făcut remarcat în mod deosebit în anul 2020, situaţia pandemică, catalogarea de către administraţia centrală a instituţiilor culturale ca fiind neesenţiale, restricţiile generale ori punctuale pe domeniu (amânare sau anulare de evenimente, trecerea în mediul on line, diminuarea bugetului pe manifestări – sau anularea totală de către unele UAT-uri a acestuia, apariţia unor cheltuieli neprevăzute pentru achiziţionare de instrumente şi materiale de dezinfectare) a dus la o micşorare vizibilă a contactelor dintre instituţia metodică şi aşezăminte.

La nivelul perioadei raportate, situaţia se prezintă astfel:

* Puncte tari:

– organizarea activităţii pe programe şi proiecte culturale bine structurate;

– împărţirea atribuţiunilor de serviciu pe directori de proiect, funcţie de specializarea şi capacitatea organizatorică a acestora; – asigurarea de către instituţie a fondurilor necesare pentru perfecţionarea profesională, la nivel local şi central, a angajaţilor proprii.

Astfel, în 2020, un număr de 4 angajaţi au beneficiat de cursuri on line, finalizate cu diplome sau certificate de absolvire şi recunoaştere naţională:

* David Andreea, coregrafie, 60 ore;

* Camelia Goiceanu, managementul resurselor umane şi salarizarea personalului bugetar, 7 zile;

* Botănel Irina, secretariat, arhivare, biblioteconomie şi managementul documentelor, 7 zile;

* Popescu Dan, management organizaţii culturale, 5 zile;

– evaluarea şi sistematizarea arhivei instituţiei cu sprijinul de specialitate din partea Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Statului;

– existenţa unor specialişti şi a unei baze materiale onorabile pentru stocarea electronică a datelor şi valorilor culturale ale judeţului şi transmiterea acestora în mediul on line, precum şi a pregătirii pentru tipar a materialelor de promovarea a activităţilor instituţiei;

– buna colaborare cu majoritatea Primăriilor şi Consiliilor locale din teritoriu;

– existenţa Bibliotecii de specialitate;

– completarea permanentă a Arhivei clasice şi electronice a instituţiei;

– o bună politică de promovare a manifestărilor organizate în regie proprie şi/ sau în parteneriat;

– amplificarea imaginii pozitive a instituţiei prin câştigarea unui segment foarte mare de utilizatori ai mediului on line interesaţi de evenimentele organizate de CJCPCT Gorj (de la circa 2500 la peste 350.000 de accesări). Strategia managerială pe anul 2021 va trebui să conserve un procent cât mai mare din acest avantaj imagologic;

– imagine bună a instituţiei, reflectată în presa regională, naţională (reviste de cultură) şi în mediul on line internaţional (Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Olanda, Israel, Grecia, Germania).

* Puncte slabe:

– lipsa unui sediu propriu, instituţia ocupând în baza unui Protocol pe termen determinat circa 70 mp. din spaţiile DJCCPCN Gorj, utilizarea lor fiind exclusiv administrativă;

– lipsa spaţiilor necesare pentru înfiinţarea unui Studiou metodic şi a unei Colecţii reprezentative de artă populară, având în vedere că instituţia este amplasată pe Calea Eroilor, zonă cu maximă vizibilitate turistică;

– precaritatea bazei materiale (lipsă sedii şi spaţii funcţionale, sedii învechite, neigienizate, lipsite de conectare la internet, de aparatură şi mobilier funcţionale) în circa 70% dintre aşzămintele culturale din judeţ;

– slaba pregătire profesională a unui număr semnificativ de directori de cămine culturale şi case de cultură, accentuată de refuzul autorităţilor locale de a trimite directorii la cursuri de perfecţionare profesională şi de a încheia Contracte de management cu aceştia; de aici, lipsa unor criterii minimale de performanţă propuse de administraţia publică locală în activitatea aşezămintelor – în funcţie de necesităţile reale ale zonei – şi imposibilitatea evaluării responsabililor de aşezăminte după criterii de competenţă profesională.

Din aceleaşi cauze, în unele dintre localităţile Gorjului, actul cultural este conceput şi derulat doar ca produs de divertisment, nicidecum ca un proces artistic şi ştiinţific de durată, ce realizează în fapt identitatea istorică, morală şi spirituală a unei comunităţi;

– dezinteresul manifestat de unele Consilii locale faţă de fenomenul cultural local.

Din analiza realizată de CJCPCT Gorj, la nivelul perioadei raportate rezultă că:

* la Săcelu, baza materială a Casei de cultură se află în continuare sub sechestru asigurator;

* un număr de 31 Consilii locale comunale (41 % din total judeţ) nu au angajaţi directori de cămin cultural: Arcani, Albeni, Aninoasa, Berleşti, Bâlteni, Bolboşi, Borăscu, Căpreni, Crasna, Cruşet, Dăneşti, Drăguţeşti, Fărcăşeşti, Glogova, Godineşti, Hurezani, Ioneşti, Leleşti, Pestişani, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Runcu, Săuleşti, Scoaţa, Schela, Slivileşti, Turburea, Urdari, Vladimir, Tg-Cărbuneşti; în localităţile menţionate o parte din atribuţii sunt preluate de bibliotecari, ceea ce reduce substanţial activitatea aşezămintelor;

– dezinteresul manifestat de aşezămintele culturale fată de activitatea de educaţie permanentă a adulţilor; în acest moment existând doar 6 Universităţi Populare viabile: Motru, Rovinari, Săcelu, Turceni, Baia de Fier, Tânţăreni;

– lipsa de continuatori ai activităţii meşterilor populari care mai practică încă meşteşugul;

– dezechilibrul existent încă în ceea ce priveşte ponderea evenimentelor culturale desfăşurate în capitala de judeţ (peste 60% din total) în comparaţie cu acelea desfăşurate în teritoriu (40% din total evenimente), ceea ce înseamnă că numărul beneficiarilor actului cultural la nivel de teritoriu este unul nesatisfăcător;

salarizarea nemotivantă pentru angajaţii din sistemul aşezămintelor, pur şi simplu discriminatorie comparativ cu aceea din muzee, biblioteci, instituţii de spectacole.

* Oportunităţi

Perioada supusă analizei a fost una specială, datorată restricţiilor impuse de pandemie. În ciuda acestui obstacol neîntâlnit până în prezent, CJCPCT Gorj a avut capacitatea de a se adapta rapid circumstanţelor, de a continua să exploateze cultural oportunităţile tradiţionale oferite zonă, precum şi de a explora şi accepta în folosul beneficiarilor noile oportunităţi. Toate acestea au fost oferite de:

– mediul on line, care a permis instituţiei să îşi continue şi promova programele şi proiectele propri adresate atât publicului clasic cât şi noului segment de public constituit de utilizatorii reţelelor de socializare;

– substratul mitologic, folcloric al culturii gorjene, fapt care permite în continuare amplificarea activităţilor de conservare şi promovare ale elementelor de cultură populară;

– amplificarea activităţii de studiu şi cercetare, precum şi de editare de publicaţii, cărţi, albume şi reviste ca suport de susţinere a însăşi existenţei instituţionale;

– existenţa încă,a unor zone ale culturii scrise puţin sau de loc exploatate la parametri de performanţă, realitate care favorizează instituţia în a avea iniţiative culturale de gen;

– schimbarea pozitivă de mentalitate a majorităţii primăriilor locale care văd în CJCPCT un partener cultural credibil, un promotor de evenimente avizat şi un partener major în conceperea şi derularea de proiecte benefice comunităţilor respective;

– creşterea gradului de încredere în Centru şi în specialiştii lui din partea conducerilor aşezămintelor culturale din teritoriu, argumentată de consultanţa permanentă pe care o solicita acestora; – creşterea aportului în iniţierea, susţinerea şi/sau organizarea unor evenimente culturale din partea unor structuri neguvernamentale: obşti, GAL-uri, ONG-uri;

– existenţa singurei edituri de stat şi a singurei reviste de cultură din judeţ ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România (Portal măiastra), ceea ce permite coagularea quasi-majorităţii vieţii literare din Gorj;

– existenţa unei Galerii de artă proprie, amplasată în zonă ultracentrală, pe Axa Brâncuşi, ceea ce oferă vizibilitate maximă proiectelor de gen.

* Agresiuni

Provocate de:

– pandemia de coronavirus, care a dus la practic la anularea desfăşurării faţă în faţă (off line) a majorităţii proiectelor propuse pe anul 2020;

– anularea de către unele autorităţi publice locale a bugetelor pe manifestările prevăzute în Agenda comunităţilor şi în care CJCPCT Gorj era titular sau partener de proiect;

– diminuarea bugetului pe manifestări generat de aceleaşi circumstanţe;

– întârzierea apariţiei elementelor culturii de performanţă în mediul urban (exceptând capitala de judeţ, parţial municipiul Motru şi oraşul Novaci): Turceni, Tismana, Rovinari, Tg-Cărbuneşti, Bumbeşti-Jiu, Ţicleni;

– dispariţia, prin nepracticare şi/ sau posibilitatea de expunere publică a produsului cultural, a unor tradiţii, obiceiuri şi meşteşuguri populare în mediul rural;

– amplificarea, datorită distanţării sociale, a fenomenului de desocializare, de imposibilitatea comunicării off line cu grupul informal sau comunitatea cu norme şi valori culturale comune;

– amplificarea unui fals fenomen de socializare şi participare la viaţa comunitară generat de reţelele de socializare promovate prin tehnologia modernă;

– lipsa criteriilor valorice şi educaţia precară a reprezentanţilor presei locale, incapabile a face distincţia dintre un act cultural/artistic adevărat şi divertismentul de gust îndoielnic;

– ponderea din ce în ce mai mare a culturii de tip mass-media. Noul tip de cultură, bazat pe promovarea agresivă a produselor culturale comerciale şi utilizarea în exces a reţelelor de socializare a uniformizat percepţia asupra bunului cultural, coborând-o spre zone facile.

A.3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia

La creşterea vizibilităţii instituţiei a contribuit în primul rând oferta de programe, proiecte şi servicii pusă la dispoziţie beneficiarilor în consens cu tendinţele cererii culturale de la nivelul comunităţilor judeţului.

Urmare, conform parteneriatelor existente, a comentariilor asupra activităţii apărute permanent în presa de informaţie şi de specialitate din judeţ, ţară şi din afara ei, a solicitărilor de colaborare de la instituţii similare din România şi de peste hotare, precum şi a impactului foarte mare avut pe reţelele de socializare se poate afirma că imaginea CJCPCT Gorj în 2020 a fost aceea a unei instituţii generatoare de proiecte benefice comunităţilor locale, capabilă de performanţă şi de mobilitate profesională.

Aceasta s-a realizat prin:

– utilizarea cu discernământ şi în urma evaluării gradului de permisivitate a evenimentelor către un beneficiar nou a reţelelor de socializare;

– colaborarea cu instituţiile şi aşezămintele culturale judeţene şi locale, cu instituţii judeţene şi naţionale similare ori cu segmente de activitate comună;

– parteneriate încheiate cu organizaţii neguvernamentale şi uniuni/ filiale ale unor uniuni de creaţie locale şi naţionale;

– parteneriate încheiate cu instituţii şcolare din învăţământul preuniversitar şi cu Universitatea ,,C-tin Brâncuşi” Tg-Jiu;

– parteneriate cu instituţii culturale şi uniuni de creaţie din afara ţării.;

– oferirea de servicii de specialitate către aşezămintele din teritoriu: sprijin în întocmirea Agendei culturale, în conceperea şi desfăşurarea de proiecte (festivaluri, concursuri, târguri ale meşteşugarilor şi de produse tradiţionale, expoziţii de artă populară, artă plastică şi fotografie, editare de reviste şi cărţi) în mediul on line

În promovarea imaginii instituii s-au folosit ca mijloace: contact personal al managerului şi specialiştilor cu instituţiile de presă culturală sau de informaţie, publicitate, relaţii publice.

Astfel, s-a apelat la:

– comunicate curente şi interviuri în presa de informaţie şi de specialitate date de managerul sau de purtătorul de cuvânt al instituţiei;

– informaţii şi imagini transmise pe Facebook şi pe alte reţele de socializare;

– site propriu;

– elaborare şi difuzare calendare cuprinzând principalele evenimente;

– publicarea şi difuzarea agendei în propriul organism de presa – Revista Jiului de Sus;

– difuzarea locala, regionala, naţională şi internaţională a revistei de cultura ,,Portal Măiastra” (sub egida Uniunii Scriitorilor din România);

– promovare evenimente prin revistele de cultura (Luceafărul, Ramuri, Viaa românească, România literara, Familia, Steaua, Convorbiri literare etc.) şi pe diverse site-uri literare sau de informaţie şi promovare culturala;

– afişaje prin bannere la sediul propriu al instituţiei şi/ al instituţiilor colaboratoare;

– pliante, albume, invitaţii personalizate;

– difuzare calendar cultural lunar pe panoul exterior de afişaj electronic al instituţiei şi pe plasma de interior.

{Succint, în presa de informaţie şi de specialitate locală, regională, naţională şi internaţională (Moldova, Serbia, Germania, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Israel) au existat, pe parcursul întregii perioade, circa 200 apariţii anuale, în care activităţile instituţiei au fost menţionate şi/ sau recenzate.

De menţionat şi faptul că, prin Decretul nr. 675/29.08.2019, în data de 15 ianuarie 2020, de Zioua Culturii Naţionale, Preşedintele României i-a acordat managerului CJCPCT Gorj Medalia Meritul Cultural ,,în semn de apreciere pentru talentul şi profesionalismul de care a dat dovadă de-a lungul activităţii sale”.

A.4. Măsuri luate pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari

În general, studierea beneficiarului produsului cultural, a dorinţelor şi aşteptărilor acestuia nu a reprezentat şi nu reprezintă încă o prioritate pentru majoritatea formelor instituţionale ale sistemului cultural judeţean. Printre motivele acestei lipse de interes se află, pe de o parte, lipsa de expertiză în domeniu a managerilor, pe de alta, absenta quasi-totala a sociologilor din statul de funcţii al instituţiilor şi al aşezămintelor culturale din Gorj.

În acest caz, CJCPCT Gorj face excepţie. Asumându-şi statutul de instituţie metodică pentru aşezămintele din teritoriu şi de principal promotor de evenimente la nivelul judeţului, Centrul a fost în permanentă interesat de identificarea, anticiparea şi satisfacerea cerinţelor consumatorilor, trei dintre specialiştii Centrului având şi studii universitare care permit aabordarea ştiinţifică a proceselor menţionate mai sus.

Metodele folosite în 2020 au fost:

– contacte on line cu beneficiarii evenimentelor organizate în perioada de pandemie;

realizarea Agendei proprii în baza Chestionarului privind cererea şi oferta culturală realizat la ediţiile anterioare ale Taberei de cercetare ,,C-tin Brăiloiu”;

utilizarea în scop cultural a reţelei de informatori din zonele cercetate;

– realizarea de analize statistice privitoare la reţeaua, infrastructura, dotările, resursele umane, finanţarea şi oferta culturală a sistemului cultural local, modalitate care permite cunoaşterea şi satisfacerea cerinţelor potenţialilor beneficiari ai actului cultural.

A.5/ a.6. Grupurile ţintă ale activităţii instituţiei/ Profilul beneficiarului actual

Proiectele culturale ale Centrului, datorită specificului şi atribuţiilor profesionale ale instituţiei, au avut în 2020 două categorii de beneficiari.

Prima categorie a fost alcătuită din:

– beneficiari permanenţi, clasici: instituţii publice de cultură, aşezăminte culturale din judeţ (case de cultură, cămine culturale, centre culturale, universităţi populare), consilii locale, personalul de specialitate din cadrul aşezămintelor, oameni de cultură, interpreţi şi creatori diverşi, meşteri populari.

Pentru aceste grupuri s-au conceput şi desfăşurat proiecte diferenţiate: festivaluri care conservă obiceiurile şi tradiţiile specifice fiecărei sub zone folclorice a Gorjului şi proiecte speciale pentru strămutaţi, rromi, copii, elevi de liceu, pensionari, scriitori, plasticieni, muzicieni s.a.m.d.

A doua categorie a fost alcătuită din beneficiari:

– pe termen scurt.

Întrucât majoritatea evenimentelor s-au desfăşurat on line, pe reţelele de socializare, considerăm deocamdată că aceştia au fost beneficiarii pe termen scurt ai evenimentelor derulate în 2020. Numărul şi interesul real manifestat de aceştia vor constitui părţi importante ale strategiei instituţionale pentru următorii ani.

În ceea ce priveşte portretul robot al beneficiarului, acesta a suferit modificări de structură în anul 2020. Pe lângă beneficiarul fidel prin educaţie şi informaţie, cu sau fără pregătire profesională la nivel instituţionalizat, dar cu afinităţi şi abilităţi de cercetare, creaţie şi/ sau interpretare artistică demonstrată şi argumentată în timp, a apărut o categorie nouă, cea a utilizatorilor reţelelor de socializare. Important a fost faptul că aceştia au fost majoritari tineri, ceea ce a permis câştigarea de către instituţie a unui beneficiar ale cărui norme şi valori sunt relativ diferite de acelea ale generaţiilor mature şi vârstnice.

Pentru argumentare, prezentăm succint în cele ce urmează statistica vizualizărilor la cele mai importante evenimente organizate în 2020:

* ianuarie: off line:

– Expoziţie artă ,,Urme în timp”, impact 2753 persoane, 3 distribuiri;

– Ziua Culturii Naţionale. Ziua Eminescu, impact 2659 persoane, 13 distribuiri;

– Seminar metodic ,,Strategii şi politici culturale în Gorj”, impact 1866 persoane, 6 distribuiri.

* februarie: off line:

– Ziua Naţională Brâncuşi, impact 1380 persoane, 5 distribuiri;

– Poetul e un rege şi i se cuvine un tron (aniversări personalităţi culturale contemporane ale Gorjului), impact 1865 persoane, 5 distribuiri;

– Participare cu materiale de promovare turism cultural la Conferinţa ,,Turismul responsabil în România: poveştile noastre”, Bucureşti: impact 1091 persoane, 4 distribuiri;

– CJCPCT Gorj ‘52, impact 5781 persoane, 15 distribuiri;

– Expoziţie grafică, pictură, icoane, impact 2001 persoane, 2 distribuiri;

– Expoziţie pictură debut Francesca Maria Lagner, impact 710 persoane, 3 distribuiri.

* martie: off line:

– Poetul este un rege şi i se cuvine un tron, impact 987 persoane, 3 distribuiri.

* aprilie: on line:

– Retrospectivă GORJFEST, expoziţie de pictură, grafică şi fotografie artistică, impact 6319, 14 distribuiri;

– Festivalul dansului şi portului popular pentru tineret ,,Liviu Dafinescu”, impact 47.830, 94 distribuiri;

* mai, on line:

– Festivalul internaţional de literatură ,,Tudor Vladimirescu”, impact 1170, 35 distribuiri;

– Târgul meşterilor populari olteni, impact 11.854, 50 distribuiri;

– Festival pastoral ,,Urcatul oilor la munte”, impact 365, 1 distribuire;

– Expoziţie foto ,,Povestea noastră – reportaj din spetele frontului!”, impact 3.353, 23 distribuiri;

– Prezentare album ,,Redescoperă Gorjul” (Editura CJCPCT Gorj), impact 1223, 127 distribuiri.

* iunie:

– Retrospectivă GORJFEST, sculptură mică, impact 2563, 16 distribuiri;

– Eminescu la Floreşti, poem cinematografic (scenariul Ion Cepoi), impact 14840, 57 distribuiri;

– Expoziţie foto ,,Imagini de la activităţile de pregătire pentru ediţia a III-a a Taberei de sculptură <<Simboluri dacice în arta lemnului din România>>, impact 17848, 62 distribuiri.

* IULIE: on line:

– Expoziţie omagială de pictură şi grafică Florin Isuf, impact 4340, 16 distriburi;

– Festivalul naţional de folclor ,,Cheile Olteţului”, ed. a II-a, impact 6944, 20 distribuiri;

– Luna culturii polovrăgene, impact 5692, 21 distribuiri;

– Târgul de Sf. Ilie de la Polovragi, impact 285, 1 distribuire.

off line: Tabăra de sculptură în lemn ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România”, Polovragi, ediţia a III-a, impact 70.025, 269 distribuiri.

* AUGUST: on line:

– Festivalul cântecului, jocului şi portului popular gorjenesc de la Tismana, impact 17.517, 68 distribuiri;

– Festivalul de muzică lăutărească ,,Gena Bârsan” Tg-Cărbuneşti, impact 17.917, 50 distribuiri;

– Expoziţie pictură ,,Armonii vâlcene”, impact 202, 1 distribuire;

– Târgul meşterilor populari din România, impact 4341, 19 distribuiri;

– Expoziţie ,,Carte de inimă pentru Brâncuşi”, impact 2612, 15 distribuiri.

* septembrie: on line: – Ruralfest, Baia de Fier, impact 1271, 4 distribuiri;

– Expoziţie pictură Luminiţa Fuiorea, impact 2107, 7 distribuiri;

– Înălţarea Sfintei Cruci la Muzeul Crucilor de la Măceşu/ Tg-Cărbuneşti, impact 15.840, 48 distribuiri;

– Expoziţie grafică Florin Preda Dochinoiu, impact 4241, 19 distribuiri.

* OCTOMBRIE:

* off line:

– Festivalul internaţional al artelor vizuale GORJFEST 2020, impact 14.046, 48 distribuiri;

– Expoziţie fotografie ,,Acasă la Brâncuşi”, Simeria, impact 611, 2 distribuiri;

– Expoziţie pictură ,,Flori pentru Zoe”, impact 937, 6 distribuiri;

– Expoziţie pictură ,,Petale de vis”/ Turda, Luminiţa Fuiorea), impact 1105, 3 distribuiri;

– Expoziţie grafică Dragoş Bogdan, impact 2904, 8 distribuiri;

* on line:

– Festivalul şi Salonul internaţionale de umor ,,Ion Cănăvoiu”, impact 6469, 40 distribuiri.

* NOIEMBRIE: on line:

– Tarafurile de la Pripor, Gorj, impact 8491, 69 distribuiri.

DECEMBRIE: on line:

– Târgul de Moş Nicolae, impact 32.829, 133 distribuiri;

– Alaiul obiceiurilor de iarnă, impact 7640, 41 distribuiri;

– Corala gorjeană, impact 26.315, 135 distribuiri;

– Expoziţie icoane, impact 1273, 6 distribuiri;

– Expoziţie pictură dedicată celor din linia întâi, impact 3028, 8 distribuiri;

– Lăutari de duminică, impact 2.518, 18 distribuiri;

– Festival colinde ,,Într-o seară a lu’ Crăciunu’ (Polovragi), impact 2800, 300 distribuiri.

TOTAL 2020:

– Impact: 392.119

– Distribuiri: 1998

B. EVOLUŢIA PROFESIONALĂ A INSTITUŢIEI ŞI PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA ACESTEIA

B.1. Adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional şi la strategia culturală a autorităţii

Ca toate aşezămintele de profil din ţară, CJCPCT Gorj îşi asumă responsabilităţi profesionale derivate din strategia Ministerului Culturii. Acestea se referă mai mult la legislaţia specifică promovată de Minister, care stabileşte norme şi criterii de organizare şi desfăşurare a activităţii instituţionale, precum şi din analiza şi dezbaterea problemelor din sistem realizate prin Institutul National al Patrimoniului/ Centrul National de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale.

Cât priveşte adecvarea activităţii instituţiei la strategia culturală a autorităţii, situaţia trebuie discutată în alţi termeni. A existat o Strategie de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj pentru perioada 2011-2020, aceasta însă nu a avut ca obiectiv bine definit direcţii de dezvoltare ale sistemului cultural judeţean (reţea, infrastructură, dotări, resurse umane, finanţare, oferta programe şi proiecte), ci a stabilit doar priorităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea şi promovarea turismului în zonă.

Mai mult, până la nivelul anului 2020, direcţia de specialitate a Consiliul Judeţean nu a elaborat o Strategie culturală pe termen scurt, mediu şi lung. Îndeobşte, se face în continuare confuzie între Strategie şi Agenda Culturală a Judeţului, care este doar o parte a acesteia.

Ca manager al CJCPCT Gorj, am înaintat Consiliului Judeţean, spre analiză şi dezbatere, o astfel de strategie în ianuarie 2018. Care, evident, să fie utilizată doar ca punct de plecare i care să fie modificată sau completată în urma unei consultări cu toate instituţiile de profil, precum şi cu organisme ale societăţii civile. Până în momentul depunerii acestui Raport, nu a existat nici o reacţie, pozitivă sau negativă, la acest demers.

În această situaţie, şi în circumstanţele generate de pandemie, activitatea profesională a CJCPCT Gorj în anul 2020 s-a desfăşurat în funcţie de:

– tradiţia şi experienţa proprie a instituţiei;

– proiectul de management aprobat de ordonatorul principal de credite;

– Regulamentul de organizare şi desfăşurare a activităţilor Centrului, aprobat de administraţia judeţeană;

– experienţa profesională a unor aşezăminte similare din tară;

– criteriile de performantă stabilite pentru manager de Consiliul Judeţean Gorj;

– capacitatea de adaptare rapidă a strategiei instituţiei la normele presupuse de mediul on line şi transmiterea evenimentelor pe reţelele de socializare;

– propria strategie, exemplificată prin programe şi proiecte considerate necesare în dezvoltarea instituţiei.

B.2. Orientarea activităţii profesionale către beneficiari

În perioada supusă analizei, CJCPCT Gorj a funcţionat ca un serviciu cultural şi educaţional permanent, activitatea sa desfăşurându-se în baza principiilor care guvernează sfera culturii şi artei:

– autonomie culturală;

– primordialitatea valorii;

– ocrotirea şi valorificarea patrimoniului cultural;

– şanse egale în cultură;

– identitatea culturii naţionale.

În acest sens, programele şi proiectele instituţionale, în integralitatea lor, au fost orientate nu numai către beneficiari clasici ci şi către noii beneficiari din mediul on line , urmărindu-se satisfacerea nevoilor culturale ale diverselor grupuri comunitare interesate de evoluţia fenomenului ştiinţific şi artistic în Gorj. Validitatea acestei strategii va fi argumentată în subcapitolul următor.

B.3. Analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse în anul 2020

Direcţiile de acţiune considerate de manager a fi necesare au fost următoarele:

– întărirea capacităţii instituţionale şi de administrare a programelor şi proiectelor organizate on line în regie proprie şi/sau în parteneriat cu instituţii şi organisme culturale din judeţ, ţară şi străinătate;

– elaborarea şi implementarea noii strategii de dezvoltare instituţională care să includ şi strategia culturală pe termen mediu, cu o extensie pe termen lung; – amplificarea dimensiunii de centru ştiinţific şi metodic, nu în dauna ci în completarea mai eficientă a celei de centru cultural;

– transferul în on line a sistemului relaţional reciproc avantajos cu administraţiile publice locale, aşezăminte şi instituţii culturale din teritoriu şi din afara lui, organizaţii sindicale, organisme neguvernamentale naţionale şi internaţionale cu preocupări în domeniu, alte entităţi predispuse a susţine material proiecte culturale;

– creşterea vizibilităţii instituţiei printr-o mai bună strategie media şi utilizare a reţelelor de socializare;

– promovarea adecvată la nivel regional, naţional şi internaţional a imaginii Centrului şi a imaginii Gorjului ca judeţ cu oportunităţi culturale şi turistice deosebite, facilitată de dimensiunea internaţională a mediului on line ;

– micşorarea presiunii pe bugetul alocat CJCPCT de către Consiliul Judeean Gorj, prin preluarea parială/ totală, de către administraiile publice locale care găzduiesc evenimentul cultural, a cheltuielilor pe manifestări organizate în teritoriu; în acest mod, pe termen mediu, instituiei judeene îi va rămâne misiunea de monitorizare şi coordonare a respectivelor manifestări, contribuia sa financiar trebuind să se reducă, treptat, doar la nivelul unor premii care să evidenţieze excelenta, anvergura deosebită, noutatea, experimentul cultural etc.;

– eficientizarea activităţii segmentelor de cercetare şi editură;

– asigurarea, dezvoltarea, motivarea, menţinerea şi completarea cu specialişti recunoscuţi în sistem a resurselor umane în cadrul instituţiei în vederea realizării eficiente a obiectivelor acesteia şi a satisfacerii nevoilor angajaţilor.

În perioada supusa evaluării, activitatea CJCPCT Gorj s-a derulat în funcţie de 3 programe multianuale, anume:

1. Marketing şi management cultural – relaţia cu teritoriul;

2. Rădăcini – specializat în cultura populară;

3. Acasă la Brâncuşi – specializat în susţinerea elemente lor de cultură scrisă şi promovarea imaginii culturale a Gorjului.

Aşa cum am mai menţionat, anul 2020, din cauza restricţiilor de desfăşurare a evenimentelor în spaţii închise şi de micşorare drastică a numărului participanţilor în spaţii deschise, a fost anul în care lipsa spaţiilor de la sediul instituţiei nu a mai reprezentat un impediment, acestea, din martie şi până la sfârşitul anului, cu excepţia Taberei de sculptură în lemn ,,Simboluri dacice…” şi a GORJFEST-ului, au fost concepute şi transmise on line.

*

PROGRAME ŞI PROIECTE REALIZATE ÎN ANUL 2020

1. PROGRAM ,,MARKETING ŞI MANAGEMENT CULTURAL”

Obiectiv: Relaţia cu teritoriul. Sprijin metodic, coordonare şi monitorizare activitate

Proiecte propuse şi realizate:

a. CULTURA GORJULUI ÎNTRE CERERE ŞI OFERTĂ

Conceperea, completarea şi transmiterea în teritoriu a proiectului ,,Gorj, judeţ cultural”;

Parteneri: directori de aşezăminte, bibliotecari, cadre didactice, preoţi, funcţionari publici, elevi, studenţi, creatori şi meşteri populari.

b. AGENDA CULTURALĂ 2020 A JUDEŢULUI GORJ

– Solicitare, compatibilizare şi selecţie;

– Întocmire şi transmitere în teritoriu a Calendarului istoric şi cultural al Gorjului pe anul 2020 (aniversări evenimente, instituţii, personalităţi, primă atestare documentar);

c. STRATEGII ŞI POLITICI CULTURALE ÎN GORJ

– Organizarea Seminarului metodic ,,Strategii şi politici culturale în Gorj” – întâlnirea anuală cu directorii şi responsabili culturali din teritoriu (off line);

– Sprijinirea activităţii Universităţilor populare de tradiţie din Gorj.

Situaţie 2019: Baia de Fier, Turceni, Săcelu; Motru; Tânţăreni

– Menţinerea şi consolidarea parteneriatelor cu ONG-uri, obşti şi GAL-uri ce au ca obiect al activităţii şi organizarea şi promovarea elementelor de cultură populară şi cultură scrisă.

2. PROGRAM ,,RĂdĂcini

Obiectiv: Conservarea şi promovarea culturii tradiţionale a Gorjului:

Proiecte propuse şi realizate:

a. CONSERVAREA MEMORIEI CULTURALE A GORJULUI

– organizarea ca titular de proiect sau ca partener a 12 festivaluri folclorice devenite tradiţionale;

– restructurarea Simpozionului ,,Satul românesc-sat european”, care şi-a epuizat resursele culturale şi transformarea acestuia în evenimentul RURAL FEST orientat spre evidenţierea şi promovarea elementelor de tradiţie şi modernitate ale satului gorjenesc;

Locaţie: Baia de Fier

– organizarea, online, împreună cu autorităţile administrative şi culturale din teritoriu, a unor expoziţii de artă populară semnificative pentru zona respective (Baia de Fier -2; Polovragi-2; Turceni; Rovinari; Motru; Tismana; Ţânţăreni; Novaci-2);

– organizarea de festivaluri noi: Polovragi -Festivalul zonal ,,Colindăm, Doamne, colind”;

– menţinerea, amplificarea şi desfăşurarea on line a Târgurilor meşterilor populari devenite tradiţionale şi participarea meşterilor populari gorjeni la Târgurile de profil din regiune şi din ţară:

Realizat: Târgul meşterilor populari olteni (mai, Tg-Jiu), Târgul meşterilor populari din România (august, Tg-Jiu), Târgul de Moş Nicolae (decembrie, Tg-Jiu), Târgurile din Gorj de la Rovinari, Polovragi, Baia de Fier, Turceni, Novaci; participare la Târgurile meşterilor populari din Craiova, Muzeul ţăranului Român din Bucureşti, Târgurile de la Oradea şi Sibiu;

– arhivarea evenimentelor folclorice de peste an în publicaţia Revista Jiului de Sus;

– editarea de studii, albume şi culegeri de specialitate, a publicaţiilor ,,Revista Jiului de Sus” şi ,,Crinul satelor” şi acordarea de sprijin aşezămintelor din teritoriu în editarea de reviste ocazionale, studii, monografii locale;

Realizat:

– Studii: Pompiliu Ciolacu, Mari meşteri populari din România;

– Albume: Muzeul Crucilor de lemn de la Măceşu; Tabăra de sculptură ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România”de la Polovragi; ,,CJCPCT Gorj. România”, “Polovragi, poarta spre cer”;

– reeditare Albume ,,Spectacolul lemnului”, “Ia gorjenească”, “Costumul popular din Gorj”, “Gorj-locuri minunate” , “Dansul măştilor” şi prezentare pe pagina de facebook a instiţiei;

– sărbătorirea a 52 ani de la înfiinţarea CJCPCT;

– realizarea unui parteneriat cu Primăria Polovragi, preluarea sub dublă autoritate, finanţare parţială, asigurarea pregătirii de specialitate şi promovarea prin participare on line la festivaluri din jude şi ţară a Ansamblului Folcloric ,,Cheile Olteţului” din localitate:

Realizat:

– participare la festivalurile din Gorj – Polovragi, Tismana, Baia de Fier, Novaci, Tg-Jiu;

– înregistrări audio lăutari, povestitori, bocitoare, zorile, colinde etc.;

– completarea permanent a Arhivei clasice şi electronice a instituţiei;

completarea permanentă a Bibliotecii de specialitate.

b. OBICEIURI ŞI DATINI ÎN GORJ

– permanentizarea unor manifestări artistice având ca fundament obiceiuri şi datini gorjeneşti: Alaiul obiceiurilor de iarnă (Tg-Jiu, ediţia a XXX-a), Festivalurile de datini şi obiceiuri de iarnă de la Motru (ediţia a VIII-a) şi Tg-Cărbuneşti (ediţia a XI-a), Alaiul obiceiurilor de iarnă (Motru şi Novaci, ediţia a VI-a); on line;

– completarea unor festivaluri şi sărbători comunitare cu târguri ale meşterilor populari şi de produse tradiţionale: Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Motru, Rovinari; on line;

c. ARHIVA culturală a Gorjului:

– completarea permanenta a Arhivei audio-video a CJCPCT Gorj;

d. S.O.S. PATRIMONIUL CULTURAL IMATERIAL GORJENESC

Reeditarea în versiune finala (romană şi engleză), urmare a finalizării cercetărilor din ultimii 14 ani, a Hărţii culturale a Gorjului şi difuzarea acesteia la evenimente de gen.

3. PROGRAMUL ,,ACASĂ LA BRÂNCUŞI”

specializat în susţinerea elementelor de cultură scrisă şi promovarea naţională şi internaţională a imaginii culturale a Gorjului.

Proiecte propuse şi realizate:

a. ARTIFEX:

– Organizarea şi desfăşurarea marilor evenimente culturale prevăzute în Agenda culturală a instituţiei:

* Festivalul internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi” / on line;

Participanţi invitaţi: scriitori din România, Bulgaria, Peru, Serbia, Ungaria, Israel, Moldova, Ucraina;

* Tabăra naţională ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România”, ediţia a II-a şi realizarea Colecţiei omonime de artă a lemnului; off line;

Locaţie: Platoul Mănăstirii Polovragi

Partener: Primăria Polovragi

* Festivalul internaţional al artelor vizuale GORJFEST – ediţia a XXXI-a (fotografie artistică, pictură, sculptură mică, arta lemnului); off line;

Participanţi: artişti plastici din 8 de ţări din Europa;

* Bursa Brâncuşi- Tabără de sculptură

Obiectiv: Realizarea, în cadrul Programului ,,Bicentenar Al. Ioan Cuza”, a bustului domnitorului Unirii şi amplasarea acestuia la Facultatea de drept a Universităţii ,,C-tin Brâncuşi” Tg-Jiu

Partener: Universitatea Tg-Jiu

* Festivalul internaţional de umor ,,Ion Cănăvoiu” şi Salonul internaţional de caricatură

Participanţi: creatori de umor din România, Moldova, Ucraina, Bulgaria

* Realizarea a peste 40 expoziţii diverse (artă plastică, fotografică, populară), în judeţ, în tară şi în afara acesteia (Bulgaria, Israel).

PLAN EXPOZITIONAL

* Ianuarie:

– Expoziţie de pictură Larisa Mindoiu, sediu; offline;

– Expoziţie de pictură Florin Hutium şi de sculptură Eric Perjovschi (Rep. Moldova), sediu; off line;

– Expoziţie colectivă de pictură ,,Urme în timp”, sediu; off line.

* Februarie:

– Expoziţie sculptură mică ,,Ziua Naţională Constantin Brâncuşi”, sediu; offline;

– Expoziţie artă populară Ziua CJCPCT Gorj, sediu; off line.

* Martie:

– Expoziţie pictură şi fotografie documentară aniversară (Adrian Frăţilă), sediu; offline;

– Dezvelirea bustului domnitorului Al. Ioan Cuza, Universitatea ,,C-tin Brâncuşi”; offline;

– Expoziţie colectivă pictură ,,Urmaşii” – promovare a unor tineri plasticieni elevi, sediu; offline.

* Aprilie:

– Retrospectiva GORJFEST – Peisajul, sediu; online;

– Expoziţie pictură şi artă decorativă ,,Ouă, icoane şi flori”, sediu; online.

* Mai:

– Expoziţie artă populară, sediu; online;

– Expoziţie fotografie şi carte ,,Tudor Arghezi şi Gorjul”, sediu; online;

– Expoziţie fotografie ,,Povestea noastră – imagini din starea de urgenţă”, sediu; online.

* Iunie:

– Retrospectivă GORJFEST 30, sediu; online;

– Expoziţie fotografie ,,Eminescu la Floreşti”, sediu; online.

* Iulie:

– Tabăra de sculptura ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România” – inaugurare sculpturi realizate în etapa a III-a a Taberei, Polovragi; off line;

– Expoziţie costum popular ,,Nedeia” de la Plovragi.

* August:

– Expoziţie artă populară ,,Documentar Festival Tismana”, sediu; on line.

* Septembrie:

– Expoziţie pictură Luminiţa Fuiorea, sediu; on line;

– Expoziţie icoane lemn, Muzeul Crucilor, Măceşu; off line;

– Excpoziţie grafică Florin Preda Dochinoiu, sediu; on line;

– Expoziţie fotografie veche ,,Lăutarii din Gorj”, sediu; on line;

– Expoziţie artă plastică ,,Structuri cromatice”/ CJCPCT Vâlcea, sediu; on line;

– Expoziţie document ,,Carte de inimă peb\ntru Brâncuşi”, sediu; on line.

* Octombrie:

– Salonul internaţional de caricatură ,,Ion Cănăvoiu”, sediu; off şi on line;

– Expoziţie fotografie ,,Acasă la Brâncuşi”, Simeria/ Hunedoara; off line;

– Expoziţie stradală de fotografie ,,Salina Turda”, sediu; off line;

– Salonul internaţional de fotografie GORJFEST, stradal; off line;

– Salonul internaţional de fotografie GORJFEST, Salina Turda; off line;

– Expoziţia de fotografie ,,Flori pentr Zoe”, sediu; off şi on line:

– Expoziţie pictură Luminia Fuiorea, Tg-Jiu şi Turda; off line şi on line;

– Expoziţie grafică Dragoş Bogdan, sediu; on line.

* Noiembrie:

– Expoziţie colectivă pictură, sediu; off şi on line.

* Decembrie:

– Expoziţie icoane, sediu; off şi on line.

Estimat 2020: 22, realizat 34

* Menţinerea Editurii CJCPCT Gorj – pe segmentele cultură populară, istorie culturală, literatură, arte plastice;

PLAN EDITORIAL

1. REVISTE

a. Revista Jiului de Sus (anuar);

b. Portal Măiastra, 4 nr. – bugetată integral;

c. Crinul satelor (anuar) (finanţare în proiectul RURAL FEST);

d. Hazul, 1 nr. (preluare în proiectul Festivalul internaţional de umor);

e. Bilete de papagal, 1 nr. (preluare în proiectul Festival internaţional ,,Tudor Arghezi”;

f. Sprijinirea tehnoredactării revistelor ocazionale din teritoriu: Rădăcini-Baia de Fier; Ad Mutrium-Motru, Novaceanul-Novaci.

2. CATALOAGE, ALBUME/ Pliante

a. Catalog ,,GORJFEST ‘31″ (în proiect Festival internaţional de arte vizuale GORJFEST);

b.Catalog Salonul International de Caricatură 2019 (preluare în proiectul Festivalul internaional de umor ,,Ion Cănăvoiu”); on line;

c. Album aniversar Theodor Dădălău;

d. Album ,,Gorjul ca pasărea Phoenix”;

e. Album promovare ,,CJCPCT. Gorj. România”;

f. Album ,,Polovragi, poarta spre cer”;

d. Reeditări: ,,Dansul măştilor”, “Gorj-locuri minunate”.

3. CĂRTI:

a. Ion Cepoi, Poezii;

b. Lazăr Popescu, O mână de poei (antologie poei olteni);

d. Pompiliu Ciolacu, Mari meşteri populari din România;

e. Ion Popescu-Brădiceni, Poetul este un rege (antologie laureai Atelierul National de Poezie ,,Serile la Brădiceni”;

f. Teodora Ciobanu, Fluturi pe asfalt (debut voum poezie, laureat Festival Arghezi).

4. ALTE TIPĂRITURI

a. Calendar 2021 (grafică aniversară Tudor Vladimirescu).

Estimat 2020: 12; realizat: 22

b. EUROPA DE-ACASĂ

– participarea creatorilor gorjeni la festivaluri, saloane, târguri etc.;

– amplificarea schimburilor culturale internaţionale prin utilizarea platformelor de socializare;

amplificarea legăturilor cu diaspora, stabilirea de contacte cu comunităţile româneşti stabile din spaţiul UE, cu asociaţiile şi fundaţiile culturale româneşti din aceste zone prin utilizarea platformelor de socializare;

includerea în Agenda culturală anuală a instituţiei, precum şi în orice alte pliante şi albume de prezentare a judeţului, a unor informaţii despre potenţialul turistic şi despre oportunităţile culturale oferite de acesta în Gorj.

C. ORGANIZAREA ŞI FUNCTIONAREA INSTITUTIEI. PROPUNERI DE REORGANIZARE

C. 1. Analiza reglementărilor interne şi ale actelor normative incidente

Aşezământ de cultură aflat sub autoritatea Consiliului Judeţean Gorj, CJCPCT funcţionează în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 118/2006, a Legii nr. 357/2007 şi a Ordonanţei de Urgenţă nr. 65/2007, a Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a atribuţiunilor profesionale specifice stabilite de administraţia publică judeeană.

La nivelul anului 2020, organigrama CJCPCT a cuprins 13 posturi:

a) funcţii de conducere: 2 (manager, contabil sef);

b) funcţii de execuţie: 11, după cum urmează:

– 3 posturi Compartiment cercetare, conservare, valorificare şi promovare a culturii tradiţionale (etnologie, muzică, coregrafie, documentarist). Postul de maestru coregraf este ocupat cu normă întreagă, iar cele de etnologie şi muzică au rămas la cumul, câte 1/2 normă pentru fiecare segment;

– 3 posturi Compartiment asistentă metodică, cultură scrisă, relaţii publice;

– 2 posturi Compartiment achiziţii publice şi IT;

– 3 posturi Compartiment financiar-contabil, resurse umane şi administrativ.

C. 2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne: situţia generată de pandemie nu a permis modificări de organigramă, în sensul suplimentării Statului de funcţii cu un post de cercetător.

c. 3. Sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere

Pe parcursul întregii perioade analizate, angajaţii instituţiei şi-au desfăşurat activitatea conform Fişelor de post, iar specialiştii au fost repartizaţi ca directori de programe şi proiecte pe domeniul care le intră în responsabilitate, în funcţie de pregătirea şi aptitudinile profesionale.

Ca organism colegial a funcţionat Consiliul ştiinţific şi artistic al CJCPCT Gorj, în a cărui componenţă se află foşti directori ai Centrului, specialiştii angajaţi şi specialişti externi cu expertiză în domeniile cultură populară şi cultură scrisă.

C. 4. Dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei

În privinţa resurselor umane, trebuie specificat faptul ca CJCPCT Gorj are cel mai mic număr de angajaţi dintre toate instituţiile de sub autoritatea Consiliului Judeţean, motiv pentru care posturile de specialitate sunt unice, vacantarea unuia sau altuia prezentând riscul ca segmentul respectiv să devină nefuncţional, atribuţiile profesionale neputând fi repartizate temporar unui alt specialist.

Din alt punct de vedere, plaja de specialişti la nivelul judeţului este insuficientă, domenii precum antropologia, balet, critica de artă etc. prezentând puţine alternative; daca adăugăm şi salarizarea nemotivantă – conform Legii a salarizării, angajaţii Centrelor de Conservare sunt retribuiţi la nivelul Căminelor Culturale, deşi responsabilităţile lor profesionale sunt net superioare celor de la nivelul aşezămintelor din teritoriu – avem imaginea exactă a problemei.

Îndeplinirea indicatorilor de performanţă pe întreaga perioadă a permis managerului să acorde calificative maxime întregului personal.

Menţionăm că, în perioada analizată, angajaţii au urmat cursuri de perfecţionare organizate de structuri ale Ministerului Culturii sau entităţi autorizate în domeniu, situaţia personalului aflat în această conjunctură fiind prezentată anterior.

C.5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei, îmbunătăţiri/ refuncţionalizări ale spaţiilor

Începând din anul 2000, instituţia funcţionează în sediul DJCCPCN Gorj, fără chirie, dar cu plata utilităţilor. Prin Protocolul nr. 220, respectiv nr. 84/ 30 martie 2009, Centrul beneficiază de utilizarea gratuită a unui spaţiu locativ în suprafaţă de 70 mp (la care se adaugă în folosinţă comună 28,64 mp holuri şi grupuri sanitare) din totalul de peste 700 mp aflaţi în administrarea DJCCPCN Gorj.

Este un spaţiu exclusiv administrativ, insuficient şi din acest punct de vedere însă. Cât priveşte manifestările organizate în regie proprie, acestea s-au desfăşurat fie în sala de expoziţie, fie în spaţiu liber, fie majoritar în acest an în mediul on line.

De menţionat că într-unul dintre spatiile DJCCPCN, cu acordul acesteia, Centrul a reuşit să organizeze Biblioteca de specialitate. În ceea ce privete cel de al doilea spaţiu pe care CJCPCT Gorj l-a folosit ca Galeria de Artă ,,Florin Isuf’ – aici având loc anual peste 50 manifestări de anvergură (expoziţii, lansări de carte şi reviste, microspectacole de muzică şi poezie etc.) – conducerea DJCCPCN Gorj i-a refuzat Centrului închirierea lui, fapt care ar fi permis o utilizare la parametri maximi de vizibilitate, având în vedere că locaţia este pe Axa Brâncuşi. Rezolvarea crizei spatiilor ar fi oferit instituţiei chiar posibilitatea realizării unor venituri proprii directe.

C.6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii sau a altor organisme de control în perioada raportată: nu au fost echipe de control.

În baza Protocolului încheiat cu Arhivele Statului Gorj, s-a apelat la o firmă specializată organizându-se pe principii arhivistice documentaţia deţinută de CJCPCT Gorj.

D. EVOLUTIA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI

CJCPCT Gorj fiind un aşezământ cultural de drept public aflat sub autoritatea Consiliului Judeţean Gorj, în anul 2020 finanţarea lui s-a realizat din subvenţii acordate din bugetul instituţiei administrative judeţene, după cum urmează:

D. 1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil al perioadei raportate

a. Buget de venituri iniţial aprobat: 1.134.000 lei

din care:

– 794.000 lei cheltuieli personal;

– 340.000 lei bunuri şi servicii, din care:

* agenda culturală: 220.000 lei;

* editură/ tipărituri: 21.000 lei.

b. Buget de venituri final: 989.000 lei

din care:

– 777.000 lei cheltuieli personal;

– 212.000 lei bunuri şi servicii, din care:

* 99.000 lei cheltuieli funcţionale şi achiziţie materiale igienizare/ dezinfectare anticovid;

* agenda culturală: 92.000 lei;

* editură/ tipărituri: 21.000 lei.

c. Cheltuieli efectuate /sume la 31.12.2010: 966.016,01 lei

din care:

– 766.291 lei cheltuieli personal;

– 199.725,01 lei cheltuieli materiale din care:

* 101.726,2 lei cheltuieli funcţionale şi achiziţii materiale anticovid;

* 97.998,81 lei agenda culturală (76.998,81 lei evenimente, 21.000 lei editură).

Portofoliul de cheltuieli pe manifestări reprezintă programele şi proiectele aferente acestora care au presupus alocări directe de fonduri din bugetul instituţiei, celelalte proiecte fiind realizate fie fără contribuţii financiare din partea Centrului, fie prin preluarea de către partenerii tradiţonali a unei părţi din cheltuieli.

Menţionăm că din 16 martie 2020, majoritatea evenimentelor culturale a fost realizată on line, cheltuielile reprezentând în general premii şi tipărituri.

În ceea ce priveşte limitele valorice ale investiţiei pe evenimente luate ca bază de referinţă, acestea au fost cele stabilite în Proiectul de management:

– pentru proiectele mici: între 100 lei şi 1.500 lei;

– pentru proiectele medii: între 1.500 lei şi 4.000 lei;

– pentru proiectele mari: între 4.000 lei şi 60.000 lei sau peste.

*

Analiza gradului de acoperire din surse atrase a cheltuielilor instituţiei

Transferarea evenimentelor în on line a dus şi la diminuarea surselor atrase. Astfel acestea au fost:

– 10.000 lei Uniunea Scriitorilor din România, parteneriat (premii Opera Omnia Festivalul Internaţional de Literatură ,,Tudor Arghezi”);

– 600 lei, Primăria Tg-Cărbuneşti (Festivalul International de Literatură ,,Tudor Arghezi”)

– 7.000 lei parteneri instituţionali (prin contribuţia, ca şi co-organizatori, la realizarea proiectelor CJCPCT Gorj);

– 15.000 lei, Primăria Polovragi (Tabăra de sculptură ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România”, ediţia a III-a)

Total: 32.600 lei

Raportat la bugetul anual final, cuantumul surselor atrase a reprezentat peste 3,37 % din total cheltuieli.

*

Analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor: 79,32 %%;

Analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie: 100%.

Ponderea cheltuielilor materiale din bugetul total: 31,68%;

Analiza cheltuielilor pe beneficiar: 97.998,81 lei.

NOTĂ: Specificăm că portofoliul de cheltuieli pe manifestările din anul 2020 reprezintă programele şi proiectele aferente acestora care au presupus alocări directe de fonduri din bugetul instituţiei, celelalte proiecte fiind realizate fie fără contribuţii financiare din partea Centrului, fie prin bugetarea lor de către alte instituţii sau organisme ori prin preluarea de către partenerii tradiţionali a unei părţi din cheltuielile de logistică: transport, cazare, masă, tipărituri etc.

*

In cele ce urmează, vom prezenta situaia cheltuielilor derulate în programe i proiecte, conform Contractului de management aferent anului 2020.

programe i proiecte propuse spre FINANTARE ÎN 2020 (lei)

1. Program ,,Rădăcini”

estimat realizat

Proiecte mici (lei) CJCPCT ‘52 900 –

Fest. Stoina 500 –

Fest. rapsozi Tismana 1.100 –

Fest. Ciuperceni 500 –

Fest. folcl. Polovragi 1.000 2.300

Fest. Bustuchin 1.000 –

Fest. colinde Tg-Cărb. 700 –

Proiecte medii (lei) Târg meşteri pop. olteni 2.000 –

Festival Godineşti 2.500 –

Fest. intern. folclor 3.500 – Festival Maria Apostol 3.500 –

Fest. ,,Pe fir de baladă” 1.500 –

Târg meşteri populari 3.500 –

Fest. muz. trad. 3.500 3.450

Fest. lăutari Bolboşi 2.000 –

Târgul de Moş Nicolae 2.500 –

Alai obiceiuri de iarnă 3.000 –

Proiecte mari (lei) Festival Tismana 4.000 3.369

Rural Fest 4.500 –

Fest. Maria Lătăreţu 7.000 –

Promovare Ans. CJCPCT 6.000 109

2. PROGAM ,,ACASĂ LA BRANCUŞI”

Proiecte mici (lei) Ziua Culturii Naţionale 500 497

Salon int. arte mici 700 664,73

Zilele culturii scrise 500 –

Expo icoane 500 –

Fest. teatru Novaci 1.000 –

Fest. romanţe Ţânţăreni 1.000 –

Proiecte medii (lei) Tabăra arta relig. copii 1.500 –

Fest. folk şi baladă 3.600 –

Atelier naţional poezie 2.000 2.000

Proiecte mari (lei) Tabără sculp. Polovragi 10.000 10.000

Gorjfest 35.000 25.138,34

Bursa Brâncuşi

(bust Al. Ioan Cuza) 15.000 15.634

Fest. inter. umor şi Salon

internat. caricatură 12.000 5.000

Fest. internaţional lit.

,,Tudor Arghezi” 60.000 2.800

Corala gorjeană 4.000 –

Editură: 21.000

din care:

(Revista Portal Măiastra 10.000 8.880,50

Revista Jiului de Sus 5.000 4.581

Revista Crinul satelor – 3.999,45

Cărţi/albume (folclor,

monografii, promovare

poezie, istorie culturală) 6.000 8.402,65

Total programe

Total proiecte

Total buget

estimat/realizat (lei)

estimat (lei)

realizat

2

42/17

241.000

97.998,81

mici: 13/3

9.900

3.461,73

medii: 13/2

34.600

5.450

mari: 16/11

196.500

89.087,08

din care:

– pe segmentul cultură populară: 54.700 lei 9.228

– pe segmentul cultură scrisă: 165.300 lei 62.907,21

– pe segmentul editură: 21.000 lei 25.863,60

Notă:

* Sunt menţionate doar programele şi proiectele aferente anului 2020 pentru care s-a solicitat finanţare directă de la ordonatorul principal de credite – Consiliul Judeţean Gorj. Sumele de mai sus reprezintă sumele alocate din bugetul propriu al institţiei, repartizate pe proiecte în teritoriu de către Consiliul Judeţean şi gestionate prin CJCPCT Gorj.

Diferenţa dintre sumele estimate şi cele realizate se datorează faptului că:

– bugetul de manifestări a fost diminuat constant de ordonatorul principal de credite;

– majoritatea proiectelor s-au desfăşurat on line, ceea ce a presupus de la sine diminuarea cheltuielior de promovare, organizare şi desfăşurare.

*

Evolutia valorii indicatorilor de performanta în perioada raportată, conform criteriilor de performanta ale institutiei

Sintetic, având în vedere necesitatea eficientizării activităţii instituţiei, pentru anul 2020, indicatorii culturali propuşi a fi realizaţi de manager sunt următorii:

Nr. crt.

INDICATORI

planificat

realizat

1.

Nr. programe culturale multianuale

3

3

2.

Nr. proiecte în cadrul programelor

143

135

3.

Nr. de activităţi/ programe de educaţie permanentă

4

6

4.

Nr. colecţii muzeale/ muzee nou înfiinţate

2

1

5.

Nr. proiecte/ acţiuni de conservare, promovare şi transmitere a valorilor morale, culturale, artistice comunitare, naţionale şi/ sau universale, a obiceiurilor, tradiţiilor şi meşteşugurilor, a artei contemporane, organizate sau susţinute

40

40

6.

Studii, cercetări, activităţi de documentare/ monografii

5

12

7.

Nr. de activităţi/ manifestări cultural-artistice pe genuri (finanţate)

42

17

8.

Alte manifestări culturale: expoziţii temporare sau permanente, seminarii, conferinţe, simpozioane

35

46

9.

Evidenta patrimoniului propriu

fără sediu

10.

Nr. de apariţii în presă

(presă scrisă şi vorbită

* reţele de socializare, vizualizări

400

150

392.119

11.

Materiale de promovare

5

12

12.

Nr. parteneriate noi

5

5

13.

Realizarea unor studii privind cunoaşterea categoriilor de public, a aşteptărilor acestuia

2

1

14.

Perfecţionarea personalului – nr. de angajai care vor urma diverse forme de perfecţionare

3

4

Precizăm că în tabelul de mai sus sunt cuprinse atât proiectele propuse a fi finanţate parţial sau total de către CJCPCT Gorj, cât şi proiectele care nu presupun finanţare din partea instituţiei, aceasta fiind preluat de către parteneri: Consilii locale, instituţii judeţene şi aşezăminte culturale din teritoriu, organisme neguvernamentale, organizaţii sau uniuni de creaţie, alţi parteneri.

Menţionăm, de asemenea, aşa cum am specificat anterior, că din luna martie 2020, majoritatea proiectelor s-au conceput şi realizat on line.

E. SINTEZA PROGRAMELOR ŞI A PLANULUI DE ACŢIUNE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBLIGATIILOR ASUMATE PRIN PROIECTUL DE MANAGEMENT PENTRU ANUL 2020

E. 1. Viziune

Schimbările de esenţă survenite în anul 2020, datorate pandemiei de coronavirus, precum şi a restricţiilor impuse de starea de urganţă şi de alertă au presupus o schimbare de viziune în ceea ce priveşte managementul acestui aşezământ.

În elaborarea propriei strategii pentru anul 2020, instituţia a acordat în continuare prioritate următoarelor provocări:

– dezvoltarea dimensiunii de centru metodic pentru aşezămintele din teritoriu prin implicare în viaţa culturală a comunităţilor locale în sensul recomandărilor permanente de utilizare a mediului on line;

– sprijinirea aşezămintelor culturale din mediul urban tradiţional în conceperea de programe privind dezvoltarea industriilor creative;

– sprijinirea aşezămintelor din mediul rural şi mic urban în conştientizarea, conservarea, valorizarea şi promovarea identităţii culturale pe reţelele de socializare;

– transformarea, pe termen scurt/ mediu, a CJCPCT Gorj în laborator de programe şi proiecte culturale cu impact major asupra politicii de promovare a imaginii Gorjului în ţară şi în afara ei prin intermediul mediului on line.

E. 2. Misiunea instituţiei

În sensul de mai sus, CJCPCT Gorj a avut în continuare misiunea de:

– centru ştiinţfic şi metodic pentru aşezămintele culturale din judeţ (case de cultură, cămine culturale, centre culturale, universităţi populare), pe care le-a coordonat, monitorizat, consiliat şi sprijinit profesional, logistic şi, după caz, financiar, în realizarea politicilor culturale locale;

– centru cultural pe segmentul cultură populară şi cultură de performanţă (festivaluri şi concursuri folclorice, literare, muzicale, coregrafice, de teatru, de umor; târguri ale meşterilor populari, revitalizare obiceiuri şi tradiţii; tabere de creaţie artistică; saloane şi expoziţii de artă populară, plastică, fotografică, film documentar; editare şi sprijin de specialitate pentru editarea de reviste culturale, studii, albume, pliante etc.).

În realizarea acestei misiuni, CJCPCT şi-a redimensionat şi adaptat activitatea pornind de la următoarele necesităţi: – întărirea capacităţii instituţionale şi de administrare a programelor şi proiectelor organizate în regie proprie şi/sau în parteneriat cu instituţii şi organisme culturale din judeţ, ţară şi străinătate prin utilizarea mediuli on line;

– elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare instituţională care să includă şi strategia on line pe termen scurt, mediu şi lung;

– amplificarea dimensiunii de centru ştiinţific şi metodic, nu în dauna ci în completarea mai eficient a celei de centru cultural;

– creşterea vizibilităţii instituţiei printr-o mai bună strategie media;

– promovarea adecvată la nivel regional, naţional şi internaţionalprin intermediul reţelelor de socializare a imaginii instituţiei şi a Gorjului ca judeţ cu oportunităţi culturale şi turistice deosebite;

– eficientizarea activităţii de cercetare şi de editură;

– amplificarea anvergurii internaţionale a manifestărilor-eveniment şi promovarea agresivă la nivel naţional şi internaţional a imaginii şi proiectelor instituţiei;

– asigurarea, dezvoltarea, motivarea şi menţinerea resurselor umane în cadrul instituţiei în vederea realizării eficiente a obiectivelor acesteia şi a satisfacerii nevoilor angajaţilor.

E. 3. Obiectivele managementului

Pentru anul 2020, obiectivele strategice ale managementului au fost păstrate, dar au fost adaptate circumstaţelor amintite anterior:

* în domeniul resurselor umane:

– asigurarea, motivarea şi menţinerea resurselor umane existente în cadrul instituţiei;

– angajarea de specialişti pe posturile devenite vacante (referent muzică);

– creşterea eficientei şi a gradului de asumare individual a responsabilităţilor ce revin fiecărui angajat;

– creşterea gradului de iniţiativă personală în domeniul de specialitate revenit fiecăruia prin Fisa de post;

– continuarea structurării activităţii prin repartizarea fiecărui specialist ca director de programe şi proiecte pe zona de responsabilitate profesională;

– asigurarea condiţiilor privind formarea şi perfecţionarea angajaţilor, în scopul dezvoltării competentelor care să le permită să performeze profesional.

* în domeniul economico-financiar:

– previzionarea evoluţiei financiare a instituţiei în corelaţie cu subvenţiile acordate de către Consiliul Judeţean Gorj şi cu fondurile atrase de către manager sau angajaţi din alte surse decât acelea provenite de la autoritatea publică. Datorită circumstanţelor amintite, subvenţiile au fost diminuate de către ordonatorul de credite la nivelul amintit;

– eficientizarea cheltuielilor, în sensul economisirii de fonduri în segmentele în care acest lucru e posibil fără a afecta funcţionalitatea normală a instituţiei;

– menţinerea costurilor aferente proiectelor propuse la valori de referinţă cuprinse între 1500 şi 60.000 lei per proiect.

* în domeniul administrativ:

– întărirea capacităţii instituţionale şi de administrare a programelor culturale şi a proiectelor aferente acestora prin apelarea la mediul on line;

– completarea documentelor interne de organizare şi funcţionare în concordantă cu obiectivele de dezvoltare instituţională şi prevederile legale în domeniu;

– elaborarea de propuneri – atunci când circumstanţele au cerut acest fapt – privind îmbunătăţirea modului de administrare a instituţiei, înaintarea acestora către autoritatea publică şi depunerea de diligenţe pentru aprobarea lor.

* în domeniul proiectelor culturale specifice instituţiei:

– coordonarea, monitorizarea şi sprijinirea activităţii aşezămintelor culturale din teritoriu;

– diversificarea ofertei de proiecte cultural la nivel de judeţ;

– dezvoltarea segmentului de educaţie permanentă prin utilizarea reţelelor de socializare;

– conservarea şi promovarea culturii tradiţionale a Gorjului;

– conservarea şi promovarea elementelor de patrimoniu imaterial din judeţ;

– dezvoltarea structurilor şi elementelor culturii de performantă datorită mediului on line;

– promovarea on line a turismului natural, istoric, cultural şi religios al zonei;

– promovarea şi susţinerea excelenţei în domeniile vieţii culturale gorjene;

– promovarea naţională şi internaţională a imaginii Gorjului prin amplificarea brand-urilor existente şi crearea altora noi, facilitată de posibilitatea oferită de mediul on line.

E. 4. Strategia culturală pentru anul 2020

Menţionăm că strategia pentru anul 2020 a fost modificată şi adaptată situaţiei reale existente la nivel judeţean în sistemul cultural, dar şi a circumstanţelor speciale de la nivel naţional şi mondial generate de pandemie, ţinându-se cont de factorii cu potenţial ridicat de risc, anume:

– lipsa unui sediu propriu, instituţia ocupând în baza unui Protocol pe termen determinat circa 70 mp. din spatiile DJCCPCN Gorj, utilizarea lor fiind majoritar administrativă, ceea ce nu a permis desfăşurarea unor evenimente de mai mare amploare posibile în funcţie de relaxarea unor restricţii;

– absenţa – din organigramă, dar şi din nomenclatorul de funcţii la nivelul judeţului – a unui specialist în domeniul educaţiei permanente, ceea ce ar fi dus la o exploatare majoră a mediului on line ca formă de activitate;

– disponibilizarea unui număr însemnat de directori de cămine culturale fie din cauza precarităţii bugetelor locale, fie din lipsa de interes pentru actul cultural din partea responsaabililor din administraţia publică locală;

– diminuarea şi/ sau anularea subvenţiilor pentru desfăşurarea manifestărilor;

– slaba pregătire profesională a circa 50% dintre directorii aşezămintelor din teritoriu.

În realizarea celor mai de sus, instituţia, prin manager, şi-a asumat atribuţiile:

a) păstrarea şi valorificarea tradiţiilor şi valorilor culturii populare din judeţ în contextul dezvoltării culturii tradiţionale naţionale;

b) organizarea activităţii de stimulare şi valorificare a tradiţiei şi creaţiei populare, sub forma unui centru ştiinţific şi metodic;

c) completarea permanentă a bazei de date şi valori a culturii populare şi scrise din judeţ;

d) cercetarea şi evaluarea realităţii fenomenului culturii populare, investigând dinamica tradiţiei în circumstanţele generate de pandemie;

e) colecţionarea şi tezaurizarea datelor şi valorilor reprezentative pentru dezvoltarea actuală a tradiţiei populare şi acumularea unui patrimoniu propriu al creaţiei contemporane asigurând fundamentarea ştiinţifică a strategiei culturale în acest domeniu.

f) valorificarea cu prioritate a patrimoniului acumulat (arhive, colecţii etc.); în cadrul activităţii ştiinţifice şi artistice;

g) iniţierea de măsuri stimulative pentru consacrarea şi apărarea statutului creatorilor şi performerilor tradiţiei populare şi ai creaţiei artistice contemporane, pentru protecţia datinilor şi valorilor împotriva agenţilor poluanţi. În acest sens, CJCPCT Gorj a acordat şi în 2020 premii (inclusiv în bani), distincţii şi alte stimulente, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

h) iniţierea şi realizarea de programe de valorificare culturală şi artistică a tradiţiei populare şi a creaţiei artistice contemporane;

i) asigurarea asistenţei metodice de specialitate pentru aşezămintele din teritoriu în ceea ce priveşte conceperea şi desfăşurarea activităţii specifice a acestora, precum şi, la cerere, pentru societăţile şi asociaţiile cultural-artistice, sau alte organizaţii cu preocupări în domeniu (Grupuri de Acţiune Locală);

j) asigurarea, la cerere, pentru aşezămintele culturale a unei minime pregătiri a managerilor pentru trecerea activităţii în on line;

k) executarea competentelor prevăzute de actele normative în vigoare cu privire la combaterea tendinelor de degradare a creaiei populare;

l) asigurarea, la cerere, pentru aşezăminte culturale, autorităţi administrative, organizaţii interesate, de consultaţii şi documentaţii de specialitate, în vederea selectării, protejării şi promovării valorilor autentice ale culturii populare;

m) adaptarea şi diversificarea permanentă a specificului activităţii desfăşurate, precum şi reevaluarea continuă a sarcinilor reglementate prin acte normative în vigoare privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în condiţii de restricţii legale.

E. 5. Strategia şi planul de marketing

Este cunoscut faptul că aplicarea strategiei de marketing în sfera producerii şi consumului cultural duce la creşterea gradului de fezabilitate a unui proiect cultural, amplifică şi intensifică impactul unui eveniment şi implică categoriii diverse de public în întregul proces de producere, promovare şi distribuţie a bunului cultural.

În atingerea acestui obiectiv, în 2020, CJCPCT Gorj a încercat să realizeze:

– armonizarea dorinţelor imediate ale consumatorilor cu interesele culturale pe termen lung ale comunităţilor locale;

– cunoaştere reală a cererii şi ofertei culturale;

– elaborarea, diseminarea şi evaluarea de chestionare, anchete, studii care să ofere o imagine cât mai apropiată de adevăr a nevoilor culturale comunitare în situaţii de criză sanitară şi economică;

– regândirea agendei culturale în funcţie de aceste nevoi;

– promovarea pe reţele de socializare a produselor culturale astfel obţinute.

Pentru ducerea la îndeplinire a strategiei, instituţia a urmărit implementarea în cadrul fiecărui program a schemei de bază a unui plan de marketing:

* determinarea obiectivelor;

* stabilirea bugetului;

* alegerea elementelor strategice potrivite proiectului;

* crearea mesajului;

* selecţia mijloacelor media;

* evaluarea campaniei de marketing.

– modificarea politicii de marketing cultural în sensul că oamenii nu trebuie convinşi să consume cultură (pentru că dezvoltarea şi afirmarea spirituală este o constant şi o nevoie organică), ci să caute singuri bunul cultural care este pus la dispoziţia sa de o instituţie de specialitate.

E. 6./7. Centralizator programe şi proiecte 2020

După cum am specificat deja, în perioada supusă evaluării, activitatea CJCPCT Gorj s-a derulat în mare parte on line, în funcţie de cele 3 programe multianuale care şi-au dovedit eficacitatea în mandatul anterior şi în care s-au regăsit atât proiecte devenite tradiţionale, cât şi proiecte noi, anume:

1. Marketing şi management cultural – relaţia cu teritoriul;

2. Rădăcini – specializat în cultura populară;

3. Acasă la Brâncuşi – specializat în susţinerea elementelor de cultură scrisă şi promovarea naţională şi internaţională a imaginii culturale a Gorjului.

Prezentarea în detaliu a programelor şi proiectelor aferente a fost făcută la punctul D – Evoluţia economico-financiară a instituţiei.

E. 8. Alte evenimente/ activităţi organizate şi/sau coordonate de instituţie

– implicarea managerului CJCPCT Gorj, ca membru al Comisiei judeţene de propuneri, organizare şi coordonare, în stabilirea Programului ,,2021. Anul Bicentenarului Tudor Vladimirescu”;

– realizarea de către managerul instituţiei a scenariului eseului cinematografic ,,Eminescu la Floreşti” şi a scenariilor (în mediul on line) ,,Brâncuşi”, “Tudor Arghezi”, “Al. Ioan Cuza;

– întocmirea şi difuzarea Calendarului istoric şi cultural al Gorjului pe anul 2020;

– coordonarea proiectului ,,Galeria Nemuritorilor Gorjului”, iniţiat în anul 2009 de managerul CJCPCT Gorj;

– sprijinirea administraţiilor publice în organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de director de cămin cultural/ casă de cultură din teritoriu.

*

F. PREVIZIONAREA EVOLUTIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI, CU O ESTIMARE A RESURSELOR FINANCIARE CE AR TREBUI ALOCATE DE CATRE AUTORITATE, PRECUM ŞI A VENITURILOR CE POT FI ATRASE DIN ALTE SURSE IN ANUL 2021

F. 1. Proiectul de venituri Şi cheltuieli pentru anul 2021 (mii lei)

Nr. crt.

Categorii

Suma

Observaţii

1.

Total venituri (lei)

din care:

1.363

1.a.

Subvenţii

1.263

1.b.

Alte venituri

10

caracter conjunctural

2.

Total cheltuieli

din care

1.274

2.a.

Cheltuieli personal

792

2.b.

Cheltuieli cu bunuri şi servicii din care

421

2.b.1.

Funcţionare instituţie

72

2.b.2.

Capital

60

2.b.3.

Agenda culturală

290

*

DETALIERE Buget de venituri Şi cheltuieli propus pentru anul 2021

a. Buget solicitat: 1.263.000 lei

din care:

– 792.000 lei cheltuieli personal;

– 411.000 lei bunuri şi servicii (72.000 lei cheltuieli funcţionale; 60.000 lei capital/ achiziţie autoturism; 279.000 lei agenda culturală, manifestări tradiţionale şi proiecte noi: 252.000 evenimente; 21.000 lei editură; 6.000 prestări servicii);

b. Surse preconizate a fi atrase: circa 11.000 lei, anume:

– 8.000 lei, prin proiect, de la Uniunea Scriitorilor din România (Festival Internaţional de Literatură ,,Tudor Arghezi”: premiile Opera Omnia pentru scriitori români);

– 30.000 lei, Primăria Polovragi (Tabăra ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România”; Festivalul de teatru şi film istoric ,,Vatra”, ediţia I).

c. Raportat la bugetul anual solicitat, cuantumul surselor atrase ar reprezenta circa 8 % din total.

d. Alţi indicatori propuşi în raport de bugetul solicitat:

* Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor: 62,71 %%;

* Ponderea cheltuielilor materiale din bugetul total: 32,54%;

* Ponderea cheltuielilor de capital din total cheltuieli: 4,75%;

* Grad de acoperire a salariilor din subvenie: 100%.

* Cheltuieli pe beneficiar: 279.000 lei.

F. 2. NUMĂR ESTIMAT BENEFICIARI PE ANUL 2021

2.1. La sediu: 1.000 (off line)

2.2. În afara sediului: 15.000 (off line)

2.3. Pe reţele de socializare: 250.000 vizualizări.

F. 3. Strategia i Programul minimal propus pentru anul 2021

In 2021, activitatea CJCPCT Gorj se va derula în funcţie de 3 programe multianuale, anume:

1. Marketing şi management cultural – relaţia cu teritoriul;

2. Rădăcini – specializat în cultura populară;

3. Acasă la Brâncuşi – specializat în susţinerea elementelor de cultură scrisă şi promovarea naţională şi internaţională a imaginii culturale a Gorjului.

*

Fundamental, obiectivele strategice ale instituţiei pe anul 2021 vor rămâne cele expuse şi aprobate în Proiectul de management pentru perioada 2019-2022.

In elaborarea strategiei pentru 2021, având în vedere lipsa de predictibilitate datorată efectelor prezente şi viitoare ale pandemiei, viziunea managerială trebuie completată pentru a face faţă nu numai unor provocări nerezolvate în timp, ci şi noilor provocări.

Pornind de la analiza realităţii culturale din teritoriu, aşa cum a reieşit în urma lucrărilor celei de a XVII-a ediţii a Seminarului ,,Strategii şi politici culturale în Gorj”, anume:

– circa 20% dintre aşezămintele din judeţ nu au realizat şi transmis Centrului Agenda culturală locală pe anul 2021;

– existenta a circa 60% dintre aşezămintele din judeţ cu o activitate satisfăcătoare, bună şi foarte bună, care şi-au continuat activitatea îmbinând evenimente desfăşurate în aer liber şi evenimente organizate on line,

– persistenţa, devenită endemică, a unei zone ,,gri” a activităţii culturale în judeţ, precum şi accentuarea în unele cazuri a reducerii sau chiar eliminării procesului de desfăşurare de manifestări din cauza diminuării sau anulării bugetului alocat acestora din cauza restricţiilor generate de pandemie (aşezăminte fără directori, evenimente organizate conjunctural, dezinteres din partea autorităţilor publice, amânarea sau anularea evenimentelor culturale etc.), ceea ce a amplificat diferenţa de performanţă culturală între localităţi şi aşezăminte de acelaşi rang,

în speranţa revenirii la normalitate şi a revitalizării activităţii segmentului cultural din teritoriu (cămine culturale, case de cultură, centre culturale, universităţi populare), managerul CJCPCT Gorj a iniţiat şi propus Proiectul multianual ,,Gorj – judeţ cultural” al cărui obiectiv să fie îndeplinirea de către fiecare aşezământ din teritoriu, în circa 2-3 ani, a unor criterii de performantă ce pot redimensiona şi îmbunătăţi imaginea culturală a localităţii respective, anume:

1. Realizarea, în parteneriat cu instituiile culturale din zonă i cu instituii culturale judeene a unui cerc vocaional (muzică, dans, teatru, artă plastică, literatură)/ a unui cerc de artă populară i a unui curs privind istoria i personalităile originare, adoptate sau trecătoare vremelnic prin localitate;

2. Iniţierea unei sărbători comunitare/ a unui festival sau concurs (folcloric, muzical – altul decât folcloric, literar, de teatru, de umor etc.)/ a unei tabere de creaţie de interes local, judeţean, regional, naţional;

3. Reînvierea unui obicei sau a unei tradiţii specifice locului;

4. Existenta unui ansamblu de cântece şi dansuri/ de obiceiuri/ formaţie de dansuri populare/ dans modern sau de societate/ taraf sau orchestră de muzică populară/ interpreţi vocali şi instrumentişti; 5. Realizarea unui târg de meşteşuguri şi produse tradiţionale specifice zonei şi depunerea de demersuri pentru conceperea şi realizarea unui brand al localităţii (meşteşug, produs tradiţional, obicei etc.) care să ducă la creşterea vizibilităţii culturale a zonei;

6. Realizarea de activităţi care să contribuie la păstrarea identităţii culturale a minorităţii/ minorităţilor naţionale din zonă;

7. Realizarea unei monografii şi a unui album de prezentare a localităţii;

8. Editarea unei reviste ocazionale cu informaţii despre istoria, religia, arta cultura, personalităţile trecute sau prezente din zonă;

9. Realizarea, sub autoritatea şi cu sprijinul Primăriei, Parohiei şi instituţiilor şcolare a unui muzeu sau a unei colecţii muzeale mixte;

10. Implicarea în întreţinerea monumentelor eroilor/ a altor monumente de pe raza localităţii şi realizarea de activităţi de protecţie a mediului;

11. Realizarea de activităţi de strângere şi donare de bunuri pentru familiile din zonă aflate în dificultate;

12. Realizarea unui site de prezentare a segmentului cultural local (aşezământ cultural, muzeu, bibliotecă, biserici, monumente, evenimente specifice etc.), prezentarea acestuia pe site-ul oficial al Primăriei şi Consiliului local respectiv, precum şi utilizarea reţelelor sociale ca modalitate de activitate curentă şi de transmitere a evenimentelor culturale organizate în 2021.

*

PLAN EXPOZITIONAL

Estimat 2021

1. Ianuarie: Ziua Culturii Naţionale. Expoziţie co;ectivă de artă plastică , sediu.

2. Februarie:

– Poveste fără sfârşit/ Ziua Naţională Brâncuşi: Expoziţie de sculptură mică şi carte Brâncuşi, sediu;

– Expoziţie miniaturi, sediu;

– Expoziţie fotografie: Oameni şi locuri din Ţara lui Brâncuşi, Vidin/ Bulgaria.

3. Martie:

– Ziua CJCPCT Gorj: Expoziţie arta lemnului şi costum popular, sediu;

– Expoziţie pictură Luminiţa Fuiorea, sediu;

– Expoziţie artă plastică şi fotografie, Muzeul orăşenesc, Curtea de Argeş;

– Expoziţie sculptură mică Păun Costel, Simeria/ Hunedoara;

– Expoziţie colectivă pictură şi sculptură mică, Salina Turda;

– Dezvelirea bustului lui Tudor Vladimirescu, Polovragi.

4. Aprilie:

– Expoziţie sculptură mică Păun Costel, Craiova;

– Expoziţie pictură Florin Hutium, sediu;

– ,,65 ani de poveşti româneşti”/ Expoziţie aniversară şi lansare album ,,Tu şi Eu despre Eu”/ Teodor Dădălău, sediu;

– ,,65 ani de poveşti româneşti”/ Expoziţie aniversară şi lansare album ,,Tu şi Eu despre Eu”/ Teodor Dădălău, Simeria;

5. Mai:

– Expoziţie aniversară ,,Tudor Vladimirescu în grafica românească”, sediu;

– Expoziţie fotografie artistică/ expune Jean Paul Senez, Franţa;

– Expoziţie de artă plastică ,,Pentru Arghezi”, sediu.

6. Iunie:

– Expoziţie ,,Micul pictor” Bogdan Dragoş, sediu;

– Expoziţie artă plastică şi fotografei retrospectivă GORJFEST, sediu.

Expoziţie ,,Tudor Vladimirescu în grafica românească”, sediu, Padeş;

– Expoziţie ,,Micul pictor” Bogdan Dragoş, sediu;

– Expoziţie artă plastică şi fotografei retrospectivă GORJFEST, sediu.

7. Iulie:

– Expoziţie pictură Costel Dobriţescu, sediu;

– Expoziţie artă populară ,,Nedeia de Sf. Ilie”, Polovragi;

– Vernisaj sculpturi Tabăra ,,Simboluri dacice în arta lemnului din România”, ediţia a IV-a, Polovragi.

8. August:

– Expoziţie colectivă artă plastică, sediu;

– Expoziţie ,,Crestături în lemn”/ Natalia Semenescu, Esplanada Victoria, Tg-Jiu.

9. Septembrie:

– Expoziţie fotografie artistică Sebastian Luca, sediu;

– Expoziţie carte ,,Serile la Brădiceni”, Brădiceni/Hobiţa;

– Expoziţie pictură Cornel Vană, sediu.

10. Octombrie:

– Expoziţie artă plastică Liliana Galor/ Israel, sediu;

– Salonul internaţional de arte vizuale GORJFEST XXXII, Sala C-tin Brâncuşi, Parlamentul României;

– Salonul internaţional de caricatură ,,Aurelian Iulius Şuţă-ŞAI”, Muzeul Gorjului.

11. Noiembrie:

– Expoziţie artă plastică şi fotografie documentară, CJCPCT Vâlcea, Tg-Jiu, sediu;

– Expoziţie artă plastică şi fotografie documentară, CJCPCT Gorj, Rm. Vâlcea, sediu.

12. Decembrie:

– Expoziţie colectivă ,,La trecutu-ţi mare, mare viitor”, sediu;

– Expoziţie colectivă arte vizuale ,,Lumini de decembrie”, sediu.

Total estimat 2021: 36

* Menţinerea Editurii CJCPCT Gorj – pe segmentele cultura populară, istorie culturală, literatură, arte plastice.

PLAN EDITORIAL

Estimat 2021:

1. REVISTE

a. Revista Jiului de Sus, 2 nr.;

b. Portal Măiastra, 4 nr. (trimestrial);

c. Crinul satelor, 1 nr. (preluare în proiectul RURAL FEST);

d. Hazul, 1 nr. (preluare în proiectul Festivalul internaţional de umor);

e. Bilete de papagal, 1 nr. (preluare în proiectul Festival internaţional ,,Tudor Arghezi”).

– Sprijinirea tehnoredactării revistelor ocazionale din teritoriu: Rădăcini-Baia de Fier; Vestitorul-Stăneşti, Săcelata-Săcelu, Ad Motrium – Motru, Glasul cetăţii – Ţicleni, Novăceanul-Novaci.

2. CATALOAGE/ALBUME/ Pliante

a. GORJFEST 2021 (preluare în proiect Festival internaţional de arte vizuale GORJFEST);

b. Poeţi în Festival (preluare în proiect Festivalul Internaţional de Literatură Tudor Arghezi);

c. Salonul Internaţional de Caricatură ,,Aurelian Iulius Şuţă-ŞAI(preluare preluare în proiectul Festivalul internaţional de umor);

d. Teodor Dădălău, Tudor Vladimirescu în grafica românească;

e. Polovragi, poarta spre cer. Tabăra de sculptură, ediţia a IV-a; f. Muzeul Crucilor de lemn de la Măceşu.

3. CĂRTI: 5 studii de istorie culturală, culegeri de folclor, monografii, beletristică etc. – finanţare asigurată de instituţie, autori sau diverse persoane juridice:

– Ion Cepoi, Romanţe pentru prea târziu, finanţare autor;

– Ion Popescu- Brădiceni, Antologie ,,Serile la Brădiceni”- Laureaţi Critica poeziei”;

– Vasile Nelu, Tudor Vladimirescu în memoria românilor;

– Nicolae Hasnaş, Centenarul Tudor Vladimirescu, reeditare;

– Pompiliu Ciolacu, Icoana de vatră, reeditare.

4. ALTE TIPĂRITURI: Reeditare, în funcţie de posibilitatea de finanţare (sponsorizări, economii la proiecte), a 2 pliante şi a 2 albume de prezentare a obiceiurilor şi meşteşugurilor tradiţionale ale Gorjului.

Total estimat 2021: 26

*

programe Şi proiecte propuse spre FINANŢARE ÎN 2021 (lei)

1. Program ,,Rădăcini”

Proiecte mici (lei) CJCPCT ‘53 900

Fest. Stoina 500

Fest. rapsozi Tismana 1.100

Fest. Ciuperceni 500

Fest. folcl. Polovragi 1.000

Fest. Bustuchin 1.000

Fest. colinde Tg-Cărb. 700

Proiecte medii (lei) Târg meşteri pop. olteni 2.000

Festival folc. Ciuperceni 500

Festival Godineşti 2.500

Fest. intern. folclor 3.500 Festival Maria Apostol 3.500

Fest. ,,Pe fir de baladă” 1.500 –

Târg meşteri populari 3.500

Fest. muz. trad. 3.500

Fest. lăutari Bolboşi 2.000

Târgul de Moş Nicolae 2.500

Alai obiceiuri de iarnă 3.000

Fest. colinde Polovragi 2.000

Proiecte mari (lei) Festival Tismana 4.000

Rural Fest 4.500

Fest. Maria Lătăreţu 6.000

Promovare Ans. CJCPCT 6.000

2. PROGAM ,,ACASĂ LA BRANCUŞI”

Proiecte mici (lei) Ziua Culturii Naţionale 500

Salon inter. arte mici 700

Zilele culturii scrise 500

Fest. teatru Novaci 1.000

Fest. romanţe Ţânţăreni 1.000

Proiecte medii (lei) Tabăra arta relig. copii 1.500 –

Fest. folk şi baladă 3.600

Atelier naţional poezie 2.000

Proiecte mari (lei) Tabără sculp. Polovragi 10.000

Gorjfest 40.000

Bursa Brâncuşi

(bust Tudor Vladimirescu) 15.000

Fest. inter. umor şi Salon

internat. caricatură 15.000

Fest. internaional lit.

,,Tudor Arghezi” 40.000

Corala gorjeană 4.000

Bicentenar Tudor

Vladimiresecu 10.000

Festival teatru istoric

Polovragi 60.000 Editură: 21.000

din care:

(Revista Portal Măiastra 9.000

Revista Jiului de Sus 5.000

Cărţi 7.000

*

Total programe

Total proiecte (lei)

Total buget estimat (lei)

2

43

279.400

mici: 12

9.400

medii: 15

37.100

mari: 16

232.900

Notă:

* Sunt menţionate doar programele şi proiectele aferente anului 2021 pentru care s-a solicitat finanţare directă de către ordonatorul principal de credite – Consiliul Judeţean Gorj. Sumelede mai sus reprezintă atât sumele alocate din bugetul propriu al instituţiei, cât şi cele repartizate pe unele proiecte în teritoriu de către Consiliul Judeţean şi gestionate prin CJCPCT Gorj.

Situaţia completă a proiectelor CJCPCT Gorj se află anexată în Agenda Culturală 2021.

*

Sintetic, având în vedere necesitatea eficientizării continue a activităţii instituţiei, pentru anul 2021, indicatorii culturali propuşi a fi realizaţi de manager sunt următorii:

Nr. crt.

Planificat

INDICATORI

1.

Nr. programe culturale multianuale

3

2.

Nr. proiecte în cadrul programelor

145

3.

Nr. de activităţi/ programe de educaţie permanentă

5

4.

Nr. colecţii muzeale/ muzee nou înfiinţate

1

5.

Nr. proiecte/ acţiuni de conservare, promovare şi transmitere a valorilor morale, culturale, artistice comunitare, naţionale şi/ sau universale, a obiceiurilor, tradiţiilor şi meşteşugurilor, a artei contemporane, organizate sau susţinute

40

6.

Studii, cercetări, activităţi de documentare/monografii

5

7.

Nr. de activităţi/ manifestări cultural-artistice pe genuri (finanţate)

43

8.

Alte manifestări culturale: expoziii temporare sau permanente, seminarii, conferine, simpozioane

42

9.

Evidenta patrimoniului propriu

fără sediu

10.

Nr. de apariii în presă

400

11.

Materiale de promovare

5

12.

Nr. parteneriate noi

5

13.

Realizarea unor studii privind cunoaşterea categoriilor de public, a aşăteptărilor acestuia

2

14.

Perfecţionarea personalului – nr. de angajaţi care vor urma diverse forme de perfecţionare

3

Precizăm că în tabelul de mai sus sunt cuprinse atât proiectele propuse a fi finanţate parţial sau total de către CJCPCT Gorj, cât şi proiectele care nu presupun finanţare din partea instituţiei, aceasta fiind preluat de către parteneri: Consilii locale, instituţii judeţne şi aşezăminte culturale din teritoriu, organisme neguvernamentale, organizaţii sau uniuni de creaţie, alţi parteneri.

*

BUGET PROIECTE CULTURALE SOLICITAT 2021

BUGET proiecte cultural-artistice

252.400 lei

BUGET editură

21.000 lei

BUGET susţinere Ansamblu folcloric al CJCPCT Gorj

6.000 lei

TOTAL BUGET 2021

279.400 lei

*

Limite valorice ale investiţiei în proiecte în anul 2021

Categorii proiecte Limite valorice ale investiţiei în proiecte

MICI de la 100 lei până la 1.500 lei

MEDII de la 1.500 lei la 4.500 lei

MARI de la 4.500 lei la 60.000 lei

*

PARTEA A II-A

Propuneri pentru modificarea şi/ sau completarea clauzelor contractuale, formulate, după caz, în baza prevederilor art. 39 alin (3) din ordonanţa de urgenţă.

Nu este cazul.

Manager

Ion Cepoi