Diminețile, amiezile și serile la Brădiceni

sau despre un atelier mai altfel decât celelalte

În urmă cu 24 de ani, soarta a hotărât ca diminețile, amiezile și serile acestui ținut să se nască și să viețuiască la Brădiceni. Ei, dar pentru ca lucrul acesta să rămână veșnic era nevoie de mai mulți oameni, fiecare cu misiunea lui bine stabilită anume:

– să vorbească tare – ce tare, să țipe de-a dreptul, ca și când toți ceilalți ar fi surzi!

– să râdă homeric, de nestăvilit, astfel încât să-l audă dintr-un cap al orașului Spiridon Popescu, iar din celălalt cap Adrian Frățilă;

– să facă toate gafele din lume, păstrând în permanență figura unui înger nevinovat;

– să păstreze toată viața mentalitatea și comportamentul unui adolescent care-și trăiește copilăria și tinerețea în fiecare zi, ca și cum zilele nu s-ar termina niciodată;

– să se risipească pe sine în folosul și spre celebritatea altora, din care mulți drept mulțumire îl vor înjura pe unde apucă;

– să fie mare meșter în mânuirea limbii române și poet născut nu făcut;

– să știe cât mai multe despre tot și toate cele ce se petrec sub soare, ca și când s-ar fi născut cu o enciclopedie sub cap;

– să propună și susțină paradigme în literatură, care sunt deja ori vor fi îmbrățișate de alții asemenea lui;

– să fie stăpânit de o curiozitate neostoită, cercetând și învățând în fiecare zi câte ceva;

– să dăscălească generații de elevi și studenți care abia peste ani vor înțelege privilegiul pe care l-au avut trăind în preajma lui;

– să scrie ,,Serile la Brădiceni” la umbra stejarului logofătului Costache Goga, la povața și sub paza sfinților din tinda, naosul și altarul bisericii Sfântul Nicolae din sat;

– să facă din Brădiceni, odată pe an, împreună cu o mână de prieteni (Ion Cepoi, Viorel Gârbaciu, Constantin Codiță, Alexandra Andrei, Olimpia Bratu) leagănul poeziei și al criticii poeziei românești.

Așadar aceasta a fost condiția ca diminețile, amiezile și serile să se nască și să viețuiască la Brădiceni. Dar pentru că nu avea de unde lua atâția oameni care să facă toate cele de mai sus, soarta a hotărât atunci să-i adune pe toți cei de trebuință într-unul singur căruia i-a spus simplu Ion Popescu-Brădiceni.

Ion Cepoi

inițiator proiect ,,Atelierul Național de Poezie Serile la Brădiceni”

lucrufinal